ESTE ZAHARINA MAI BUNA DECAT ZAHARUL?

De-a lungul timpului ne-am tot confruntat cu problema aditivilor alimentari si, dupa cum bine stim sau nu stim inca dar vrem sa aflam, aditivii alimentari nu sunt o inventie noua, recenta. De exemplu in Evul Mediu salpetrul era folosit pentru conservarea carnii, iar noi astazi inca mai folosim substanta activa din acesta, adica nitritii pentru a conserva carnea.

De la uleiul comestibil rafinat care contine cantitati mici de aditivi (antioxidanti), pana la colorantii care ofera alimentelor o culoare si un aspect placut, vrem-nu vrem aditivii au devenit parte integranta din dieta noastra de zi cu zi. Si foarte multi dintre noi ne intrebam pe buna dreptate cat de nocivi sunt aditivii din alimentatia noastra. Greu de aflat mai ales intr-o tara ca a noastra unde deocamdata controlul produselor alimentare de pe piata nu este atat de strict ca in tarile Uniunii Europene.

Aditivii alimentari sunt clasificati dupa functia pe care o au, insa cei mai consumati sunt indulcitorii, indulcitorii artificiali, lucru de care ne vom ocupa si in acest articol.

Indulcitorii sunt substante utilizate pentru a conferi un gust dulce produselor alimentare, sau ca indulcitori la masa. Nu pot fi utilizati in alimentele pentru sugari si copii de varsta mica sau cu sanatate precara, cu excepţia cazului in care sunt stabilite prevederi specifice contrare. Exista doua categorii de aditivi indulcitori: indulcitorii artificiali (exemple: zaharina, ciclamatii, aspartamul etc.) si alcoolii edulcoranti. In Romania sut autorizati urmatorii indulcitori, incepand din 2003: E 420, E421, E 953, E 965, E 966, E 967, E 950, E 950, E 951, E 952, E 954, E 957, E 959.

Edulcorant	Putere de indulcire relativa
Zaharuri naturale
Sucroza (zahar)	100
Fructoza	170
Alcooli edulcoranti
Sorbitol E 420	45
Manitol E 421	70
Maltitol E 965	90
Xilitol E 967	100
Edulcoranţi artificiali noncalorici
Acesulfam K E 950	200
Ciclamat E 952	4 500
Aspartam E 951	20 000
Zaharina E 954	30 000

TABEL 1. Puterea de indulcire a edulcorantilor comparativ cu zaharul (100)

EDULCORANÅ¢II ARTIFICIALI. Aceste substante sunt folosite cu precadere de anumite categorii de populatie care sufera de afectiuni ca diabetul si obezitatea. Dorinta pietei pentru produse alimentare care sa aiba calorii mai putine a condus la folosirea pe scara larga a indulcitorilor hipocalorici. Astfel, aproape toata populatia consuma aceste substante fara a fi neaparat constienta de acest lucru, deoarece sunt folosite in foarte multe produse alimentare.

Este cunoscut faptul ca edulcorantii, desi nu au calorii, cresc pofta de mancare, fiind un fals aliat al celor ce se chinuie sa slabeasca.

Pe de alta parte, o motivatie valida pentru consumarea edulcorantilor artificiali a fost si absenta efectului cariogenic, adica nu produc acele nedorite carii dentare. Odata cu folosirea acestor aditivi pe scara larga au aparut si semne de intrebare in legatura cu posibilitatea ca acesti indulcitori artificiali sa induca aparitia cancerului sau diferite efecte neurologice nedorite.

ZAHARINA - E954. Zaharina este de 300 de ori mai dulce decat sucroza (zaharul). Cateva studii au indicat ca zaharina poate provoca apariţia cancerului de vezica urinara la şoarecii de laborator. Intrebarea care rezulta in mod firesc este: produce zaharina intr-adevar cancer?

Doza aprobata pentru o portie, in industria alimentara din S.U.A., este de 30 de miligrame. Doza maxima recomandata este de 1 gram pe zi pentru adulti si 0,5 grame pentru copii. Un consum mare de zaharina duce la pierderi importante de apa din organism. Desi specialistii ne asigura ca in cantitati moderate zaharina nu produce cancer la om, trebuie sa o consumam cu mare prudenta daca vrem sa fim in siguranta.

Ciclamatul - E952. Agentia pentru Administratia Alimentelor si Medicamentelor (FDA) din S.U.A. a interzis folosirea ciclamatului in 1969 pe motiv ca are un risc crescut de cancer de vezica urinara, fapt demonstrat in studii pe animale.

ASPARTAMUL - E951. Aspartamul este metabolizat pana la cativa subcomponenti, incluzand fenilalanina si acidul aspartic. Bauturile sau alimentele care contin aspartam poarta inscriptionat un avertisment pentru persoanele alergice la fenilalanina. Aspartamul, ca si zaharina si ciclamatul, a fost incriminat ca substanta cu efecte toxice asupra sistemului nervos. Doza maxima recomandata in S.U.A. este de 50 miligrame pe kilogramcorp (3,5 grame aspartam la o persoana de 70 de kilograme) sau 40 miligrame pe kilogramcorp in Canada.

ALCOOLII EDULCORANTI. Cel mai frecvent folositi sunt manitolul, sorbitolul, maltitolul si xilitolul. Un presupus avantaj al acestor alcooli este ca nu dau nastere cariilor dentare, asa cum se intampla in cazul zaharului.

Concluzii si recomandari.

Este important sa evitam pe cat se poate consumul acestor indulcitori, sa fim mai prudenti la achizitionarea acestora citind etichetele si lucrul cel mai bun ar fi sa ne obisnuim cu gustul natural al alimentelor, lucru care dureaza trei saptamani. Alimentele consumate in stare naturala ofera multe alte avantaje, asa ca merita sa optam pentru ele. Chiar si in cazul diabeticilor, indulcitorii nu sunt indispensabili, ci din contra, excluderea lor dintr-o dieta cat mai natural posibila va aduce doar beneficii.

Acurmuloae Diana Andreea

Acest articol a fost vizualizat de 129113 ori.