POSTUL ALIMENTAR - STIINTA SI TRADITIE

Suntem in plin Post al Craciunului. Crestinii ortodocsi se pregatesc in acest fel, trupeste si mai ales pe plan spiritual, pentru Nasterea Domnului.

Cati dintre cei pe care ii cunoasteti tin post? Destul de putini. O arata chiar si sondajul efectuat in urma cu putin timp pe acest site. Dintre cele 156 de presoane care au raspuns la chestionar, 63% au spus ca nu tin niciodata post, 14% tin posturile importante, 13% tin post doar miercuri si vineri si doar 9% tin toate posturile.

Cu toate acestea, interesul pentru post este mare. Multi si-ar dori sa tina post, insa din diverse motive nu reusesc. Nu e vorba doar de partea alimentara, ci poate mai ales de aspectul spiritual al postului.

Cred ca multi dintre cei care tin post sau coheteaza cu ideea de a tine, si-au pus intrebarea: de ce e bine sa tii post? E vorba doar de "detoxifiiere"? Voi incerca in acest articol sa raspund la aceasta intrebare.

Ce este postul alimentar?

Postul alimentar reprezinta abtinerea voluntara totala sau partiala de la hrana. Postul negru reprezinta o varianta particulara de post alimentar autoimpus in cadrul caruia se renunta complet la hrana pe o durata limitata de timp (considerentele pot fi culturale, medicale etc.)

Postul alimentar este cunoscut si practicat de mii de ani in toate culturile, insa intr-o forma empirica. In ultimii ani a fost supus studiului stiintific, iar secretele lui incep sa iasa la suprafata. Este unanim acceptat faptul ca postul alimentar are un efect anti-imbatranire si de reducere a riscului de dezvoltare a unor stari patologice.

Postul alimentar a fost studiat si in Romania. D-na dr. Marilena Gilca de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti si-a sustinut lucrarea de doctorat pe aceasta tema si ulterior a publicat volumul "Postul alimentar - de la traditie la stiinta", o lucrare care prezinta aspectele biochimice si fiziologice ale postului. Cu permisiunea autorului am selectat cateva informatii interesante din aceasta carte, pentru a intelege mai bine de ce se practica postul alimentar, daca aduce vreun beneficiu pentru sanatate si daca omul modern, de multe ori neinteresat de aspectul religios al postului, ar trebui sau nu sa recurga la aceasta forma de repaus alimentar.

In toate textele antice, moderatia in alimentatie era prezentata ca o regula de aur pentru mentinerea sanatatii, in timp ce excesele alimentare erau considerate cauza tuturor bolilor. In Orient, una din practicile curente era sa te ridici de la masa pe jumatate flamand, deoarece se facuse legatura intre tipul de nutritie, sanatate si longevitate. In lumea moderna exista nenumarate dovezi ca supraalimentatia atrage dupa sine obezitatea si alte afectiuni asociate cu aceasta.

In toate civilizatiile si in toate religiile, postul alimentar a fost investit cu valente curative nu numai in ceea ce priveste corpul, dar si psihicul, sufletul si chiar spiritul. In textele antice se afirma faptul ca postul alimentar are capacitatea sa te invete autocontrolul global al fiintei, pornind de la supunerea si educarea senzatiei de foame.

Exista mai multe tipuri de post alimentar:

- postul negru - prespune abtinerea completa de la hrana pe o durata de timp variabila

- postul cu sucuri de fructe sau legume

- postul crestin ortodox - este o varianta de dieta vegetariana care include periodic peste si fructe de mare

- postul musulman (Ramadanul) - este interzis consumul de alimente in intervalul de timp cuprins de la rasaritul soarelui la apus.

- alte diete restrictive - dieta ovo-lacto-vegetariana, dieta lacto-vegetariana, dieta strict vegetariana (vegana), dieta mediteraniana, dieta japoneza traditionala

- greva foamei

Postul crestin ortodox

Exista trei posturi importante in timpul unui an - Postul Craciunului (40 de zile), Postul Pastelui (48 de zile), Postul Fecioarei Maria (15 zile). Textele religioase crestine recomanda in total 180-200 zile de post alimentar total sau partial pe an.

 

Postul Craciunului are 40 de zile si dureaza de la 15 noiembrie pana la 24 decembrie. Din punct de vedere al alimentatiei, este un post mai usor, avand multe dezlegari la peste, ulei si vin.

Astfel, se mananca peste si preparate din peste in toate zilele de sambata si duminica, cuprinse intre 21 noiembrie si 20 decembrie inclusiv, pe 21 noiembrie, de sarbatoarea Intrarii in biserica a Maicii Domnului, in 30 noiembrie (Sf. Apostol Andrei), 4 decembrie (Sf. Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 decembrie (Zamislirea Sfintei Fecioare Maria), 18 decembrie (Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul).

In general, in post, nu e voie sa se consume produse de origine animala (carne, lapte, oua, unt), precum si otet, urzici si alcool.


Ce mancam in post?

Partea 1

Partea 2





Probleme nutritionale pe durata postului crestin ortodox

> Aportul de proteine

Este bine stiut ca principalele surse de proteine din alimentatia noastra sunt reprezentate de alimentele de origine animala, insa cum postul presupune tocmai eliminarea acestora, va trebui sa ne gasim alte surse. Aproape toate alimentele cu exceptia alcoolului si zaharului sunt surse de proteine, mai bune sau mai proaste: cartofii, painea integrala, orezul, spanacul, broccoli, alunele, mazarea, untul de arahide, tofu, laptele de soia si lintea sunt doar cateva exemple de surse de proteine vegetale.

Pentru ca un organism sa functioneze bine, are nevoie de un aport zilnic de 45-60 g de proteine. Va recomand sa va luati aceste proteine din fasole, mazare, soia, linte, dar si alune, nuci, migdale, seminte de dovleac care insa au o valoare calorica mare (peste 500 kcal la 100 g de produs).

> Grasimi "sanatoase"

In principiu, dietele vegetariene sunt sarace in lipide ceea ce explica incidenta scazuta la boli cardiovasculare, afectiuni cronice si cancer la vegetarieni. Totusi, multi dintre cei care tin posturile au tendinta sa manance folosind mai mult ulei sau margarina decat de obicei, pentru a le tine de foame. Iar acest lucru poate conduce la cresterea in greutate pe durata celor 40 de zile de post, in special datorita faptului ca se combina grasimile cu zaharurile, iar aportul de proteine este redus.

Sursele de grasimi ar trebui utilizate limitat: uleiul de masline sau floarea soarelui, nucile, alunele, untul de alune sau arahide, semintele, avocado si nuca de cocos.

O alta problema este aportul de grasimi "sanatoase", respectiv acizi grasi esentiali (omega 3 si 6), pe care organismul nostru nu ii poate fabrica si de aceea e necesar sa ii aducem prin alimente. Pentru a ne asigura ca ii avem si in perioada de post, ar trebui sa mancam peste in zilele de dezlegare. Va recomand somon, macrou, hering, ton. Pe langa peste, consumati si seminte oleaginoase - migdale, fistic, seminte de in, dovleac, floarea soarelui. Daca sunteti consumatori de margarina, alegeti varietatile noi, imbogatire cu acizi grasi esentiali.

> Vitamina D

Alimentele de origine vegetala contin insuficienta vitamina D, insa organismul o poate sintetiza prin expunere la soare (expunerea timp de 15 minute, de 2-3 ori pe saptamana este suficienta pentru sinteza vitaminei D). In postul Craciunului, consumati mai mult peste (in zilele de dezlegare), ciuperci si soia, pentru un aport optim de vitamina D.

> Minerale - calciu, zinc, fier

Calciul se poate lua din legume proaspete cu frunze verzi, tofu, seminte de susan, soia, si smochine. Zincul se gaseste in cereale neprelucrate, legume proaspete si nuci. In privinta fierului, fasolea uscata si legumele verzi sunt principalele surse din hrana vegetariana, alaturi de lintea, soia, mazarea, prunele, smochinele, strugurii si pepenele. Pentru ca absorbtia fierului este favorizata de prezenta vitaminei C va recomandam sa asociati citrice, broccoli si mere.

Cele mai interesante observatii stiintifice privind efectul restrictiei calorice si a postului alimentar asupra starii de sanatate

Urmatoarele idei, preluate din lucrarea d-nei dr. Gilca, reprezinta sinteza unor studii publicate de-a lungul timpului privind efectele postului asupra sanatatii.

1. Postul alimentar asociat cu restrictie calorica severa (40%) are un efect de reducere a riscului de dezvoltare a cancerului; efectele sunt mult mai pronuntate in cazul formelor de cancer hormono-dependente; postul negru induce reversibilitatea fazei de initiere a carcinogenezei.

2. Restrictia calorica creste sensibilitatea la insulina.

3. Viitoarele terapii anti-imbatranire se vor baza pe fenomenul hormesis-ului (inducerea mecanismelor de conservare si reparatoare prin stres bland, cum ar fi postul alimentar, postul negru intermitent, socul termic, hipergravitatia, tratamentul cu oxigen hiperbaric).

Postul negru intermitent induce o reactie celulara de stres obiectivata prin aceste modificari:

- cresterea nivelului plasmatic de ACTH si corticosteron cu activarea tonica a axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian

- inducerea sintezei proteinelor celulare de stres

- cresterea sintezei de factori neurotrofici la nivelul creierului

4. Restrictia calorica este o metoda de detoxifiere a testului adipos, prin mobilizarea xenobioticelor lipofile depozitate la acest nivel.

5. Postul negru intermitent (alternativ 1 zi post negru - 1 zi dieta ad libitum) si restrictia calorica reduc riscul de dezvoltare si intarzie instalarea bolilor Alzheimer si Parkinson, stimuleaza celulele stem pentru a produce noi neuroni.

6. Restrictia calorica previne sau intarzie aparitia modificarilor asociate imbatranirii pielii.

7. Postul negru intermitent amelioreaza starea de sanatate cardiovasculara si cerebrovasculara.

8. Restrictia calorica amelioreaza termotoleranta (rezistenta la temperaturi inalte) si previne leziunile celulare induse de hipertermie.

9. Restrictia calorica previne involutia timusului si hipertrofia suprarenaliana datorate stresului.

10. Restrictia calorica scade riscul de osteoartrita, nu provoaca demineralizare si nu afecteaza negativ performantele osoase.

Trebuie facuta o diferentiere clara intre restrictia calorica moderata, postul negru intermitent si infometarea cronica si malnutritia. In cazul infometarii si mai ales in cazul malnutritiei limita de restrictie depaseste 40% din aportul caloric obisnuit.

Efectele adverse ale infometarii cronice si malnutritiei sunt:

1. Malnutritia induce supresia functiei gonadale.

2. Infometarea cronica si malnutritia poate face mai mult rau decat bine, mai ales daca se aplica la varste fragede (pentru sexul feminin perioada de maxima vulnerabilitate este cuprinsa intre 2-9 ani); creste riscul de displazie si cancer uterin.

3. Malnutritia scade performantele lactationale.

4. Malnutritia se asociaza cu reducerea staturii.

5. Malnutritia intarzie maturizarea sexuala.

6. Malnutritia provoaca tulburari de ovulatie si scade fertilitatea.

7. Malnutritia reduce apararea imuna.

8. Malnutritia, datorita hipovitaminozelor asociate, creste riscul de aparitie a cancerului, defectelor de tub neural, bolilor coronariene, fracturilor spontane.

9. Malnutritia creste mortalitatea.

10. Malnutritia deterioreaza starea psiho-mentala.

Multumesc d-nei dr. Marilena Gilca pentru sprijinul acordat la realizarea acestui articol!

Dr. Serban Damian

Acest articol a fost vizualizat de 66536 ori.