REMEDII PRIN MUZICA

Uleiul de cuisoare este benefic pentru durerile de dinti. Urzica este buna pentru alergii precum stranutul, ochii iritati si rosii. Musetelul este folosit pentru a linisti durerile la nivelul ochilor. Ceaiul negru indulcit cu zahar si murele sunt bune atunci cand suferiti de diaree. Gheata functioneaza foarte bine ca un analgezic. Dar muzica?! La ce este buna?

Ei bine, muzica este folosita in meloterapie. Sunetele si ritmul devin instrumente cu ajutorul carora se dezvolta creativitatea, sa intra in contact cu sinele si se trateaza diverse probleme de sanatate (anxietate, durere cronica, hipertensiune, dificultati de invatare, etc.). Datorita efectului sau asupra sistemului nervos central, muzica este un factor important care ajuta la relaxare si la reducerea stresului. Ca instrument de dezvoltare personala, muzica poate contribui la cresterea capacitatilor cognitive (atentie, memorie), psihomotorii (agilitate, coordinare, mobilitate) si socio-afective. In plus, pentru a obtine beneficiile oferite de meloterapie, nu avem nevoie de cultura muzicala!

In functie de personalitatea, de afectiunile si de obiectivele pacientilor, meloterapeutul poate alege una din cele doua forme ale terapiei:

- meloterapia activa - consta in practica unui instrument, compunerea de melodii, executarea de miscari ritmice pe sunetele muzicii si favorizeaza in special exprimarea sinelui.
- meloterapia receptiva - ascultarea muzicii poate stimula energia creativa si contribui la cresterea capacitatii de concentrare si a memoriei. Muzica scoate la iveala emotii, uneori uitate sau ascunse cu mult timp in urma.

Desi la inceput meloterapia a fost utilizata cu precadere in psihoterapie, aplicatiile sale terapeutice au fost extinse cu timpul. Muzica s-a dovedit deosebit de eficienta pentru scoaterea din izolare a persoanelor cu probleme de comunicare. La copiii care sufera de autism, de exemplu, s-a constatat ca stimulii sonori diminueaza anxietatea legata de realitatea exterioara, amelioreaza comportamentul socio-afectiv si creste increderea in sine. In mod asemanator, la copiii cu dificultati de vorbire, muzica si cantecele contribuie la ameliorarea articularii cuvintelor.
Datorita efectului sau fiziologic, o muzica relaxanta poate atenua durerea si anxietatea micsorand nivelul de cortizol (un hormon asociat cu stresul) si eliberand endorfina, care are proprietati calmante, analgezice si euforice.

Beneficiile meloterapiei

Efectele benefice ale terapiei prin muzica au fost puse in evidenta de numeroase studii. Insa evaluarea masurii in care aceste efecte pot fi atribuite in mod direct meloterapiei este dificil de facut.

In general, oamenii de stiinta sunt de acord ca meloterapia:

> amelioreaza starea de spirit a individului, lucru care s-a observat atat la pacientii internati in spital cat si la ceilalti membri ai familiei;
> reduce starea de neliniste si incordarea provocate de diferite proceduri medicale;
> contribuie la calmarea durerilor durerilor atat trupesti cat si sufletesti. Muzica duce la o toleranta a perceptiei durerii. Multe din studii au evidentiat o reducere a simptomelor precum artrita reumatoida, artroza, durerea cronica, durerea de spate sau de cap. Meloterapia a fost utilizata de medici chiar in timpul interventiilor chirurgicale sau a altor proceduri medicale.
> amelioreaza calitatea vietii bolnavilor de schizofrenie. Unele studii au demonstrat ca persoanele izolate au fost mai sociabile si au avut o capacitate de vorbire si gandire mai bine dezvoltata dupa tratarea prin muzica.
> contribuie la diminuarea unor simptome legate de autism. Meloterapia a adus beneficii la nivelul vocabularului individului si i-a permis acestuia o mai buna intelegere, i-a sporit atentia in actul comunicarii si a redus repetarea automata a frazelor pe care acesta le spunea. Studiile au scos la iveala ca exista o ameliorare a coordonarii si contientizarii corpului.
> dezvolta un somn de o mai buna calitate. Daca ascultati o muzica lenta, instrumentala sau vocala, atunci aveti sanse sa obtineti un somn mai linistit, studiu observat la toate categoriile de varsta. Meloterapia poate facilita adormirea, deci nu mai trebuie sa numarati oile care sar gardul, poate diminua numarul trezirilor in timpul somnului si deci, va creste durata orelor de odihna.
> contribuie la dezvoltarea normala a copiilor si la facilitatea ingrijirilor nou-nascutilor. Meloterapia ocupa unul din cele mai importante locuri in ceea ce priveste grija acordata sugarilor si copiilor cu nevoi speciale. Mai mult, ea poate stimula dezvoltarea limbajului si diminueaza anxietatea.
> imbunatateste performantele fizice si cognitive. Spre exemplu, daca in timpul alergarii ascultati muzica la casti veti simti o diminuare a senzatiilor de dificultate si stabileste o toleranta la efortul fizic.
> reduce unele simptome cauzate de depresie.

Muzica si medicina

Chiar inainte de a ne naste, cam din a 16-a saptamana de sarcina, putem percepe anumite zgomote interne, cum ar fi bataile inimii sau curgerea sangelui. Nu spunem ca nici cele din afara nu ne influenteaza. Organismul nostru invata sa reactioneze la muzica si la elementele ei - ritm, dinamica, melodie - cu atat mai mult dupa nastere. Chiar in clipa cand un copil incepe sa silabiseasca primele cuvinte, canta sau tipa, putem spune ca denota o muzica primara a carei experienta ii ghideaza intreaga viata. De aceea, preocuparea muzicala inca din prima copilarie ne stimuleaza si pe plan intelectual.

Tensiunea, pulsul, respiratia, sensibilitatea la durere, toate sunt influentate de ritm sau de anumite lungimi de unda. Cand esti relaxat, pulsul, de exemplu, se modifica usor. Insa daca ti-e frica, te doare ceva sau esti stresat, ritmul cardiac ramane "inghetat" pe o anumita frecventa.

Prin diferite teste efectuate, medicii au descoperit ca nivelul hormonilor stresului, adrenalina si cortizolul, pot fi coborate cu 19% cu ajutorul unei muzici romantice sau cerebrale. De aceea s-a luat in considerare acest fapt si s-a folosit in medicina.

De exemplu, femeile suporta mai usor durerile nasterii daca asculta muzica, pacientii care asculta muzica inainte de o operatie au nevoie de 50% mai putine calmante, iar in timpul interventiei au un nivel al hormonilor de stres mult mai redus. Sistemul vascular nu este atat de incarcat si activitatea cerebrala se desfasoara mai linistit. Urmarea este ca se folosesc mai putine medicamente,dar mai multa energie electrica.

Ar fi bine daca v-ati folosi de efectul calmant al muzicii in fiecare zi. Puteti fi propriul dumneavoastra muzicoterapeut, cu un program absolut personal. Pentru linistire sau in situatii stresante ascultati cel mai bine muzica clasica, melodii romantice sau cantece de inima albastra ( blues). Daca vreti sa scapati de emotiile unui examen sau sa va pregatiti pentru un interviu important, poate sa fie si ceva mai animat. Cel mai bine este sa va pueti pur si simplu discul preferat si efectul antistres apare imediat. Caci terapeutii subliniaza: ceea ce va actioneaza cel mai bine si cel mai intens.

Ultima descoperire a profesionistilor: o combinatie de aromaterapie - cateva picaturi de ulei parfumat intr-o lampa speciala - si o muzica special compusa, cu efecte linistitoare, invioratoare sau pline de armonie. Cine se decide pentru aceasta meditatie muzicala are insa nevoie de cel putin o jumatate de ora de timp liber. Si poate ca am facut-o cu totii din instinct sau ca am vazut cand am fost la cineva in vizita, dar niciodata nu ne-am dat seama ca are de-a face cu medicina noastra cea de toate zilele.

Tratarea afectiunilor prin meloterapie

Studiile de psihologie efectuate pana acum in diverse laboratoare de cercetare au permis elaborarea urmatoarelor recomandari:

pentru calmarea sistemului nervos : Concertul nr. 5 pentru pian si orchestra de Beethoven si Uvertura operei Parsifal de Wagner

pentru destindere psihica si relaxare: Sonata pentru flaut, alto si harpa si Clar de luna de Debussy, Nocturnele lui Chopin si Apocalipsa animalelor de Vanghelis

pentru combaterea oboselii si surmenajului: Poemul simfonic Vltva de Smetana si Dimineata de Grieg

pentru tratarea starilor depresive: Carnavalul de Dvorak

pentru calmarea starilor de agitatie: Oda bucuriei de Beethoven si Corul pelerinilor de Wagner

pentru tratarea nevrozei astenice si a tulburarilor vegetative: Mica serenada si Simfonia nr. 41 de Mozart

pentru calmarea marilor suferinte care apa in urma unor intamplari tragice: Concertul pentru violoncel de Dvorak si Patetica de Ceaikovski

Napoleon Bonaparte spunea ca, dintre toate artele, muzica are influenta cea mai directa si puternica asupra psihicului, fiind parte integranta a existentei umane. Intr-adevar, muzica ne insoteste de-a lungul intregii noastre vieti, indiferent daca suntem sau nu constienti de aceasta realitate. Fie ca fredonam "melc melc, codobelc", un cantec de dragoste in adolescenta, varsta primelor iubiri, arii celebre ale marilor clasici mai tarziu... nu putem trai fara muzica!

Irina Enea

Acest articol a fost vizualizat de 47323 ori.