SOMNUL DE PROASTA CALITATE SI EFECTELE SALE

Atunci cand adormim, tonusul muscular este redus si bratele si picioarele incep sa se relaxeze. S-ar putea sa ne simtim adormiti, amortiti, dar creierul este inca activ, si orice zgomot sau disconfort resimtit ne poate ingreuna adormirea. Pe masura ce adormim, o zona a creierului numita talamus incepe sa blocheze fluxul de informatii de la simturi la restul creierului. Totusi, in continuare se permite transmiterea sunetelor care ne pot trezi. La circa jumatate de ora de somn usor, majoritatea indivizilor intra intr-o faza a somnului numita somnul cu unde lente. Schimbarile neurochimice din creier tipice somnului adanc ne fac trezirea mai grea. Dar anumite lucruri vor reusi sa se trezeasca oricum - cum ar fi strigarea numelui nostru de catre o persoana. Ratarea oricaruia din aceste faze ale somnului conduce la reducerea calitatii si cantitatii somnului.

Ceasul biologic al fiecaruia ne spune cand suntem obositi si ne ajuta sa sincronizam mii de celule ale corpului la ritmul circadian. Principalul sincronizator al corpului nostru este lumina. Ochii reactioneaza la lumina si intuneric, chiar si atunci cand pleoapele ne sunt inchise. Lumina zilei informeaza creierul ca trebuie sa produca mai putin din hormonul somnului numit melatonina; astfel, devenim mai alerti si ne mentinem in starea de veghe. Daca dormim mai putin pentru ca mergem la somn tarziu sau pentru ca ne trezim devreme, e putin probabil sa avem parte de somnul adanc de care avem nevoie, sau suficient somn de tipul fazei REM (rapid eye movement - miscare rapida a ochiului), atunci cand visam cel mai mult.

Pe langa zgomot, consumul de alcool, cafea, o temperatura nepotrivita a camerei in care dormim, si alti factori perturbatori, stresul reprezinta un inhibator dovedit al somnului. In pat, mintea este libera sa zboare, stresul si gandurile ne invalmasesc, si chiar si stresul ca nu putem sa adormim poate sa inrautateasca lucrurile. In aceste situatii tindem sa pierdem notiunea timpului si s-ar putea sa atipim si sa ne trezim la loc, simtindu-ne ca si cand nu am fi dormit deloc. Astfel, somnul fragmentat va conduce la mai putin somn in fazele adanci. Expertii recomanda sa ne trezim si facem ceva care sa ne distraga atentia de la gandurile care nu ne lasa sa dormim - asadar, e o idee buna sa te ridici din pat si sa rezolvi un puzzle inainte sa incerci sa adormi la loc.

SOMNUL DE PROASTA CALITATE

Ca tot am trecut la ora de iarna si unii dintre noi au inca probleme cu reintegrarea in muncile cotidiene potrivit noului ceas, am decis sa te aduc ceva mai aproape de niste informatii interesante cu privire la efectele unui somn slab calitativ asupra sanatatii. Potrivit cercetatorilor din Marea Britanie, un somn de proasta calitate poate sa aiba efecte negative profunde asupra mecanismelor interne ale corpului uman.

Activitatea a sute de gene a fost modificata atunci cand somnul oamenilor a fost redus la mai putin de 6 ore pe zi pe parcursul unei saptamani. Rezultatele acestui studiu i-au ajutat pe oamenii de stiinta sa vada ce fel de efecte negative are un somn de slaba calitate asupra sanatatii. Anumite boli de inima, diabet, obezitate, si o functionare slaba a creierului au fost toate legate de un somn sub standardele obisnuite. Ce anume cauzeaza alterarea sanatatii ca urmare a lipsei orelor suficiente de somn ramane deocamdata necunoscut.

Cercetatorii de la Universitatea din Surrey au analizat sangele a 26 de oameni dupa ce acestia au dormit multe ore pe noapte - pana la 10 ore in fiecare noapte timp de o saptamana - si au comparat apoi rezultatele cu analizele obtinute dupa o saptamana cu mai putin de 6 ore de somn pe noapte. Mai mult de 700 de gene au fost alterate de aceasta schimbare. Fiecare din aceste gene contine intructiunile pentru construirea unei proteine, asa ca acele gene care au devenit mai active au produs mai multe proteine, schimband chimia organismului. Intre timp, ceasul biologic al organismului a fost perturbat, unele gene au trecut prin fazele de crestere in timpul activitatii din cadrul unei zile, dar acest efect a fost stagnat de deprivarea de somn.

SOMNUL SI DIVERSE BOLI

Profesorul Colin Smith de la Universitatea din Surrey a subliniat schimbarile dramatice din activitatea multor tipuri de gene. Sistemul imunitar si modul in care organismul raspunde la stres si diferite avarii au fost de asemenea afectate de lipsa somnului suficient. Somnul este critic pentru reconstructia organismului si mentinerea unei stari de functionalitate, iar diversele tipuri de avarii pot sa slabeasca starea generala de sanatate. Daca nu putem sa reumplem si sa inlocuim celulele noi, atunci acest lucru va conduce la boli degenerative. Acelasi profesor spune multi oameni s-ar putea sa doarma si mai putin in comparatie cu cei implicati in studiu, sugerand ca astfel de schimbari ar putea sa fie obisnuite. Dr Akhilesh Reddy, un specialist in ceasul biologic de la Universitatea din Cambridge a considerat studiul a fi interesant, adaugand ca descoperirile cheie au fost efectele asupra inflamatiilor si sistemului imunitar, si ca poate fi descoperita o legatura intre aceste efecte si problemele de sanatate cum ar fi diabetul.

Descoperirile stimuleaza producerea unui medicament care sa elimine efectele deprivarii de somn. Deocamdata nu se stie care este intrerupatorul care cauzeaza toate aceste schimbari, dar, in teorie, daca am putea sa pornim si sa oprim acest intrerupator, s-ar putea sa putem sa rezistam fara somn. Cu toate acestea, somnul are un rol fundamental in regenerarea tuturor celulelor.

Alexandra Igna

Acest articol a fost vizualizat de 54104 ori.