Sunteti aici :: Nutritie » MARGARINELE DE GENERATIE NOUA

MARGARINELE DE GENERATIE NOUA

Daca ai face un mic sondaj printre cunoscutii tai si i-ai intreba daca ei consuma margarina, probabil mai mult de jumatate ar spune ca "nu" si probabil ca nu ar spune o minciuna; daca ai face un studiu aprofundat al dietei lor, ai afla insa ca de fapt consuma margarina, insa nu in mod constient, ci prin anumite semipreparate sau preparate culinare, la care s-a adaugat margarina in procesul de fabricatie.

Daca ai avea curiozitatea sa dai un search pe net dupa cuvantul "margarina" ai vedea ca cel putin primele cateva pagini afisate de "Goagal" sunt pline de referinte negative privind acest produs. Daca insa ai avea acces la statistici oficiale privind consumul de margarina, ai afla ca o buna parte din populatia Romaniei consuma margarina, ca acest produs se vinde bine in magazine si ca industria nu este nicidecum in pierdere.

Daca ai arunca o privire pe istoria acestui produs alimentar folosit ca substitut de unt, ai afla ca s-a nascut pe la jumatatea secolului 19 si a crescut in popularitate din ce in ce mai mult (ajungand spre sfarsitul secolului trecut sa fie consumata in cantitati mai mari decat untul, in SUA). Popularitatea ei a suferit un oarecare declin in ultimii ani ai secolului 20 cand s-a facut asocierea clara intre grasimile de tip trans care erau continute in margarine si cresterea nivelului de LDL colesterol, fractiune lipidica direct asociata cu favorizarea dezvoltarii bolilor cardiovasculare (la cresterea LDL colesterolului se asociaza si reducerea HDL colesterolului, respectiv colesterolul "bun"). In urma acestor descoperiri care nu puteau fi contestate, marii producatori de margarina s-au repliat si au inceput sa caute noi metode de producere a margarinei, introducand procesul chimic de "interesterificare" - astfel au luat nastere "margarinele de generatie noua". In momentul de fata aceste margarine (dar nu numai ele) sunt promovate ca un bun substitut pentru unt si alte grasimi animale, ba mai mult, prin imbogatirea cu vitamine, minerale si mai nou, cu acizi grasi esentiali, sunt prezentate drept alimente important de consumat pentru o viata sanatoasa.

Unii consuma margarina, altii nu. Unii o lauda, altii o blameaza. Unii nutritionisti o recomanda in alimentatie, altii o contraindica.

Cu alte cuvinte, margarina ramane in continuare un aliment controversat in ceea ce priveste impactul ei asupra sanatatii, spectrul variind de la "foarte utila" la "otrava".

Am decis sa scriu acest articol in primul rand pentru a ma lamuri eu in ce zona ar putea fi adevarul si in al doilea rand pentru a incerca sa ofer pacientilor si cititorilor mei o privire de ansamblu, undeva la mijloc, adica intre producatorii de margarina pe de-o parte (care sunt de obicei suspectati ca ascund adevaruri si ca spun orice in reclame pentru a-si vinde marfa) si "istericii de internet" pe de alta parte (personaje care disemineaza informatii panicarde, de cele mai multe ori nesustinute stiintific).

O parte dintre informatii mi-au fost oferite de Unilever, companie care produce margarina Becel. Le multumesc pentru amabilitate si deschidere. In ciuda acestui fapt, articolul de fata nu este unul "comandat"; am pastrat doar acele informatii care mi s-au parut utile demersului meu de a intelege daca margarina este "inger", "demon" sau ceva intre.

Mai intai: ce este margarina?

Conform defintiei acceptata in UE, margarina reprezinta o emulsie de grasimi (de origine vegetala si animala) in apa, avand un continut de cel putin 80% grasimi, dar maxim 90%, care ramane solida la 20 de grade Celsius si este potrivita pentru a fi intinsa (pe o suprafata, cum ar fi painea, de exemplu).

Margarinele pot contine maxim 3% grasime din lapte.

Margarinele cu continut mai redus de grasime se numesc "light" (39-41%) sau "reduced fat" (60-62%).

Multe dintre margarine sunt "fortifiate" prin adaugare de vitamina A si vitamina D.

Dar ce sunt emulsiile? Stim din proprie experienta ca apa si uleiul nu se amesteca pur si simplu. Aplicand anumite proceduri chimice, acest lucru devine posibil, iar ceea ce rezulta reprezinta o emulsie. Ei bine, margarina este o emulsie produsa din una sau mai multe tipuri de uleiuri vegetale purificate (si eventual lapte), care au puncte de topire diferite si nu se pot amesteca in mod natural. Maioneza este un alt exemplu de emulsie. Punctul de topire este determinat de numarul de legaturi duble de carbon din structura acizilor grasi pe care aceste uleiuri le contin (cu cat sunt mai multe astfel de legaturi, cu atat punctul de topire este mai jos).

Introducand hidrogen in structura acizilor grasi (se foloseste pentru aceasta un catalizator de nichel sau paladiu), numarul legaturilor duble este redus, iar ca efect, grasimile devin solide. Grasimile rezultate se numesc "hidrogenate". Partea proasta in acest proces chimic este ca apar si legaturi de carbon de tip "trans"; grasimile rezultate astfel devin nocive pentru organism, accelerand procesul de ateroscleroza, care sta la baza aparitiei multor dintre bolile cardiovasculare. Aceste grasimi trans nu numai ca sunt aterogene, dar chiar sunt mai aterogene decat grasimile din unt; din acest motiv, margarinele produse prin hidrogenare, chiar daca sunt din surse vegetale, sunt mai periculoase pentru sanatatea umana decat untul.

Grasimile

Aici puteti revedea notiuni generale despre lipide - http://www.doctor.info.ro/lipidele_ghid.html

Rolul grasimilor pentru organism

Tipuri de grasimi - Grasimile bune/Grasimile rele

In principiu, sunt impotriva unei simplificari extreme de genul "bune" si "rele", insa recomandarea de a folosi un astfel de limbaj accesibil vine de la nume cu greutate si recunoastere internationala in lipidologie, deci probabil ca pentru publicul larg e mai usor de acceptat o astfel de abordare. Trebuie totusi inteles faptul ca si cele mai "rele" grasimi sunt necesare in organism, insa intr-o anumita cantitate, precum si faptul ca o cantitate excesiva de grasimi "bune" pot dezechilibra metabolic corpul nostru.

Conform recomandarilor specialistilor in nutritie, grasimile trebuie sa faca parte dintr-o alimentatie echilibrata, pentru ca acestea indeplinesc anumite roluri in organism:

> grasimile furnizeaza asa numitii acizi grasi esentiali (Omega 3 si Omega 6), pe care organismul nu ii poate sintetiza, dar de care are nevoie pentru o intreaga serie de procese (ex: imunitare -omega 6 ÅŸi cerebrale, vasodilatatoare - omega 3);

> grasimile ajuta la asimilarea vitaminelor liposolubile (A, D, E si K) din alimente; fara grasimi aceste vitamine absolut necesare pentru un organism, nu se asimileaza in cantitate suficienta.

Nutritionistii recomanda ca alimentatia nostra zilnica sa contina toate cele trei mari tipuri de nutrienti (glucide, proteine, grasimi) in urmatoarele proportii:

Glucide 55-60%

Proteine 10-15%

Grasimi 25-30%

Trebuie insa sa fim atenti la ce fel de grasime consumam, pentru ca, exista mai multe tipuri de grasimi, grupate simplist in doua mari categorii:

Grasimi rele - care, consumate in exces, pot avea consecinÅ£e grave (ex: infarct, hipertensiune arteriala, accidente vasculare cerebrale)

Grasimi bune (aici intra si grasimile esentiale) care nu trebuie sa lipseasca din alimentatia zilnica a fiecaruia dintre noi pentru ca aduc beneficii foarte importante organismului.

Grasimile "rele"

1. Grasimile saturate

Aceste grasimi sunt predominant de origine animala, si, consumate in exces, cresc nivelul colesterolului in sange, marind riscul aparitiei bolilor cardiovasculare.

Alimentele care contin o cantitate mare de grasimi saturate sunt: carnea grasa, produsele din carne, branzeturile grase, untul, produsele lactate grase.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca aportul zilnic de grasimi saturate sa nu depaseasca 10% din aportul caloric zilnic.

Un produs gras care are o consistenta solida la temperatura camerei sau la temperaturi usor scazute (ex. unt, grasime de palmier) are o cantitate mare de acizi grasi saturati.

2. Grasimile trans

Grasimile trans sunt obtinute in industrie prin hidrogenarea partiala a grasimilor vegetale si au efect negativ asupra nivelului colesterolului sanguin. Studii recente au aratat ca acest tip de grasimi sunt chiar mai daunatoare sanatatii decat cele saturate.

Grasimile trans exista si in mod natural in anumite produse (unt, carne, lapte) datorita faptului ca un proces similar cu cel de hidogenare partiala are loc in rumenul animalelor rumegatoare (biohidrogenare).

Alimente care contin o cantitate mare de grasimi trans: cele mai multe produse de patiserie, mancarea tip fast food, mancarurile prajite, unele produse grase de origine animala.

Grasimile "bune"

1. Grasimile nesaturate

Grasimile nesaturate sunt numite generic grasimi bune. Ele contin o cantitate mare de acizi grasi nesaturati si de aceea, au o consistenta moale sau lichida chiar la temperaturi scazute (frigider).

In functie de tipul de acizi grasi predominant din compozitia lor, ele pot fi:

GRASIMI MONONESATURATE (contin o cantitate mare de acizi grasi mononesaturati) - sursa buna de grasimi mononesaturate: uleiul de masline

GRASIMI POLINESATURATE (au o cantitate mare de acizi grasi polinesaturati); surse: cele mai multe uleiuri vegetale (de rapita, de in, de floarea soarelui, de porumb), nucile, alunele, fisticul, pestele gras (plus alimente de genul margarinelor tartinabile de calitate si maionezele).

O categorie importanta de grasimi polinesaturate o reprezinta GRASIMILE ESENTIALE care contin acizii grasi esentiali Omega 3 si Omega 6.

Acizii grasi esentiali din grupurile Omega 3 si Omega 6 sunt implicati in reglarea tensiunii arteriale, in coagularea sangelui, in contractia musculara, in dezvoltarea generala a organismului si ajuta la buna functionare a sistemului imunitar. Acizii grasi din grupul Omega 3 sunt implicati in dezvoltarea sistemului nervos, ei intrand impreuna cu proteinele in structura creierului.

Acizii grasi esentiali nu pot fi produsi de organism si de aceea este foarte important ca ei sa provina din alimentatie. Pentru a-i asigura organismului necesarul de acizi grasi Omega 3 si Omega 6, e nevoie de o nutritie echilibrata care sa includa alimente bogate in grasimi nesaturate.

Alimentele care contin cantitati importante de Omega 6: uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb, semintele de floarea soarelui, alunele, fisticul, precum si alimentele produse de oameni, cum ar fi maragarinele tartinabile de calitate, maionezele.

Alimente care contin Omega 3: pestele gras, uleiul de in, uleiul de rapita, nucile, unele margarine tartinabile, unele maioneze.

In general, grasimile bune (in special cele de tip Omega 3) scad nivelul colesterolului in sange, oferindu-i in acelasi timp organismului energia de care are nevoie si ajutand la o mai buna asimilare a vitaminelor liposolubile, A, D, E, si K.

Margarinele tartinabile de generatie noua

Margarinele tartinabile de generatie noua reprezinta o sursa de grasimi nesaturate, grasimi esentiale (Omega 3 si Omega 6) si de vitamine liposolubile (A, D si E).

Ce inseamna margarina de generatie noua?

Margarina tartinabila este o emulsie structurata de apa in ulei, tartinabila, stabila si cu caracteristici organoleptice placute.

Margarina tartinabila are trei ingrediente principale:

- uleiul vegetal (sau un amestec de diferite uleiuri vegetale)
- grasimea vegetala (grasimea de palmier)
- apa

Uleiurile vegetale care intra in compozitia margarinei sunt uleiurile vegetale de floarea soarelui, de rapita, de in, de masline; uleiul de floarea soarelui este o sursa buna de acid linoleic (Omega 6); uleiurile de in si de rapita sunt surse bune de acid alfa linolenic (Omega 3);

Aceste uleiuri se rafineaza pentru indepartarea mirosurilor specifice si a impuritatilor. Practic, uleiurile care intra in compozitia margarinei sunt uleiurile de masa, identice cu cele pe care le cumparam din magazin.

Grasimea vegetala (grasimea de palmier) este o grasime solida la temperatura camerei, cu punct de topire in jurul temperaturii de 60 grade C.

Acesta grasime se prelucreaza prin rafinare, fractionare (separarea diferitelor fractii de grasime in functie de punctul lor de topire), interesterificare

Interesterificarea se aplica pentru a imbunatatii caracteristicile organoleptice ale grasimii de palmier si presupune rearanjarea acizilor grasi din molecula de grasime (triglicerida) de-a lungul moleculei de glicerol.

Grasimile continute in diversele uleiuri vegetale constau intr-o varietate de trigliceride (acestea sunt alcatuite dintr-o molecula de glicerol si trei molecule de acizi grasi, care pot fi saturati, mononesaturati sau polinesaturati). Interesterificarea presupune amestecarea uleiurilor folosite la pregatirea margarinei si apoi rearanjarea acizilor grasi pe structura de glicerol. Acizi grasi polinesaturati reduc semnificativ punctul de topire al grasimilor. Trigliceridele care au in structura trei acizi saturati sunt in general solide la temperatura camerei. Daca in structura acestor trigliceride se introduc acisi grasi nesaturati se va reduce punctul de topire si acestea devin mai potrivite pentru utilizare in alimentatie. In plus, daca se amesteca aceste grasimi interesterificate cu uleiuri lichide se va obtine reducerea cantitatii de acizi grasi saturati (bineinteles, grasimile trans nu vor exista in aceste produse). Grasimile interesterificate pot fi separate prin cristalizare controlata (numita si fractionare).

In urma procesului de interesterificare nu este afectata structura acizilor grasi si prin urmare nu rezulta acizi grasi trans.

Molecula de triglicerida este desfacuta ulterior la nivelul intestinului in prezenta lipazei in acizi grasi liberi si monogliceride, care se absorb la nivel intestinal. Aceste componente se folosesc ulterior la sinteza lipidelor proprii organismului.

Uleiurilor vegetale rafinate li se adauga vitaminele liposolubile (A, D) si uneori se suplimenteaza cantitatea de vitamina E (care se gaseste in uleiurile vegetale) si coloranti naturali - beta-caroten sau annatto-curcumina

De exemplu, in cele mai multe produse Unilever este folosit un amestec de trei uleiuri vegetale (floarea soarelui, rapita, in). Grasimea de palmier interesterificata se topeste la aprox. 60 grade C, pentru a deveni lichida.

Se amesteca apoi uleiul cu grasimea vegetala. Mixul rezultat (ulei + grasime vegetala) se amesteca cu apa in prezenta emulsifiantilor (lecitina si digliceride ale acizilor grasi). Se adauga alte ingrediente: sare, arome, acid citric, benzoat de sodiu, eventual pudra de iaurt sau proteine din lapte (in functie de reteta). Intregul amestec rezultat se raceste treptat, in timp ce se mixeaza lent, pentru a capata consistenta dorita.

Studiu de caz - Karelia de Nord, Finlanda

Conform unui studiu realizat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) in 2005, bolile cardiovasculare se situau pe primul loc intr-un clasament al cauzelor mortalitatii la nivel mondial. Pe de alta parte 6 din 7 factori de mortalitate la nivel mondial sunt legati de modul in care mancam, bem si ne deplasam. In 1973 Finlanda era pe primul loc intre tarile dezvoltate in ceea ce privea rata de mortalitate generata de boli cardiace in randul barbatilor.

Finlanda a demarat in 1972 implementarea unui program national de prevenire si control in ceea ce priveste alimentatia corecta si corelarea acesteia cu prevenirea bolilor cardiovasculare la nivelul populatiei. Karelia de Nord a reprezentat regiunea in care a fost s-a derulat programul pilot, urmat de implementarea la nivel national.

Masurile care au fost luate in cadrul programului finlandez au fost urmatoarele:

Realizarea de cercetari nationale si internationale privind nutritia si bolile cardiovasculare;
Integrarea in serviciile de sanatate, in special cele primare, a recomandarilor privind o alimentatie corecta si echilibrata;
Alegerea unei regiuni - Karelia de Nord - cu multiple dezechilibre alimentare;
Implementarea de programe de promovare a unei alimentatii corecte - derularea unor parteneriate cu ONG-uri si mass-media;
Implementarea de programe de informare in scoli si institutii educationale;
Initierea si promovarea unor parteneriate cu industria alimentara;
Adoptarea de masuri la nivel legislativ;
Realizarea unui sistem de monitorizare a comportamentelor privind sanatatea, factorii de risc, nutritia, bolile si mortalitatea la nivelul populatiei;
Programul finlandez de sanatate a vizat sectorul public, populatia si sectorul privat.

Rezultate

In 2005 a fost realizata evaluarea finala a programului finlandez. Consumul anual de unt a scazut de la aproximativ 18 kg/cap de locuitor in 1965 la 2,5 kg/cap de locuitor in 2005.

In perioada desfasurarii proiectului consumul de ulei vegetal a crescut cu 45%.

Cel mai mare producator de biscuiti din Finlanda a indepartat din produsele sale 80.000 kg de grasimi saturate si a eliminat grasimile trans prin schimbarea tipului de grasime folosit la producerea acestor biscuiti.

In perioada derularii acestui proiect, mortalitatea din cauze cardio-vasculare a scazut cu 80% in Finlanda (1978 - 2005) si cu 85% in Karelia de Nord (1972 -2005).

International Expert Meeting

In lumina acestui studiu si a multor altora, specialisti in nutritie din toata lumea au infiintat IEM.

IEM (International Expert Meeting) reprezinta reuniunea stiintifica a 40 de experti de renume mondial in domeniul grasimilor, nutritiei si sanatatii. Ca urmare a acestei reuniuni a expertilor din peste 25 de tari s-a creat o miscare globala in comunitatea stiintifica, menita sa ii ajute pe consumatori sa faca alegeri mai sanatoase in privinta grasimilor pe care le consuma si sa reduca nivelul de confuzie existent in randul consumatorilor cu privire la aportul de grasimi.

De ce a fost organizata IEM? Studiile recente au aratat ca exista o confuzie accentuata in randul populatiei la nivel international cu privire la consumul de grasimi; cei mai multi consumatori asociaza grasimile in general cu o alimentatie nesanatoasa si sunt convinsi ca toate grasimile sunt daunatoare. Intr-adevar, acest lucru este ilustrat si de obiceiurile alimentare actuale: calitatea grasimilor din alimentatia majoritatii populatiei nu este una corespunzatoare: in general, aportul de grasimi saturate (nesanatoase) este prea mare, iar aportul de grasimi esentiale (sanatoase) este prea mic, ceea ce are consecinte pentru sanatatea si bunastarea copiilor si adultilor din intreaga lume.

Evenimentul a fost conceput ca un prim pas din campania globala de a-i ajuta pe consumatori sa imbunatateasca nivelul de calitate al grasimilor din alimentatia zilnica. Rezultatul reuniunii se regaseste intr-o Declaratie semnata de toti participantii, care include recomandari la zi privind o calitate optima a grasimilor din alimentatie. Mai mult, aceasta declaratie ofera cateva sugestii pentru punerea acestor recomandari in aplicare. De exemplu, se sugereaza o serie de schimbari simple (inlocuirea unui aliment cu altul) pentru a imbunatati calitatea grasimilor din alimentatie.

Declaratia de la Barcelona (februarie 2009) - Importanta calitatii grasimilor pentru sanatate

Recomandari alimentare stabilite prin Declaratia de la Barcelona

1. Obiectivul recomandarilor alimentare este acela de a raspunde nevoilor nutritionale ale populatiei, de a preveni dezvoltarea bolilor cronice si de a sprijini atingerea si mentinerea unei stari de sanatate optima.

2. Cantitatea de grasimi pe care o consumam este un factor foarte important pentru aportul energetic total (1g de grasime furnizeaza 9 kcal); aportul energetic trebuie raportat la consumul energetic pentru obtinerea si mentinerea unei greutati normale.

3. Calitatea grasimilor din alimentatia zilnica joaca un rol important in cresterea si dezvoltarea in parametri normali a organismului si are un impact dovedit asupra colesterolului din sange si asupra frecventei bolilor cardiace coronariene si a infarctului.

4. In conformitate cu normele institutelor internationale de sanatate si cu studiile recente, pentru o sanatate optima se fac urmatoarele recomandari privind calitatea grasimilor din alimentatie, pentru populatia din intreaga lume, incepand cu varsta de doi ani:

- Grasimile pot asigura pana la 30-35% din aportul zilnic de energie;
- Grasimile saturate nu trebuie sa depaseasca 10% din aportul caloric zilnic;
- Grasimile esentiale polinesaturate (omega 6 si omega 3) trebuie sa contribuie cu 6-10% din aportul caloric zilnic;
- Consumul de grasimi trans nu trebuie sa depaseasca 1% din aportul caloric zilnic;
- Restul, pana la 35%, poate fi asigurat de grasimile mononesaturate.

- Inlocuirea produselor lactate integrale cu produse ce au un continut mai scazut de grasimi;
- Inlocuirea carnurilor grase cu carnuri usoare si peste;
- Utilizarea grasimilor vegetale in locul grasimilor animale in produsele alimentare industriale, la gatit si la pregatirea mancarurilor;

Aceste schimbari vor imbunatati calitatea grasimilor din alimentatia populatiei, ceea ce poate contribui semnificativ la reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare.

In concluzie: mancam sau nu margarina?

Aceasta e intrebarea :)

Ce e clar pana acum:

- grasimile, atat cele saturate, cat si cele nesaturate sunt necesare pentru buna functionare a organismului, insa e foarte important in ce cantitati si in ce proportii le consumam;

- margarinele de generatie veche, cele produse prin hidrogenare sunt in mod sigur nocive pentru sanatate si ar trebui excluse din alimentatie;

- margarinele de noua generatie, ce contin grasimi interesterificate, par sa fie o alegere care nu pune in pericol sanatatea, atat timp cat consumul este limitat la anumite cantitati; exista suspiciunea ca grasimile interesterificate ar putea sa ascunda "ceva" ce va iesi la lumina dupa ani de consum, fiind totusi niste grasimi "manipulate" - pana in acest moment, studiile la care am avut acces ar putea sa ne linisteasca, pentru ca cele mai multe dintre ele arata faptul ca aceste grasimi nu modifica profilul lipidic (exista totusi si cateva studii care arata ca exista modificari, insa acestea sunt similare cu cele produse de consumul de grasimi saturate).

- intre consumul de margarine vechi si noi, e clar ca e de preferat sa le alegem pe cele noi

- intre consumul de unt si margarina... discutie lunga si in care exista loc de pro si contra; mergand pe argumentul "naturalului" e clar ca untul va castiga, totusi la un consum similar ca si cantitati, e posibil ca margarina sa fie ceva mai putin nociva, prin continutul mai redus de grasimi saturate

- putem lua in calcul si faptul ca noile margarine reprezinta o sursa de acizi grasi esentiali si vitamine - evident, aici se deschide discutia daca aceste adaosuri sunt doar "trucuri de marketing" sau chiar aduc un beneficiu real pentru sanatatea consumatorului; parerea mea este ca pentru o persoana cu o alimentatie corecta, posibilele beneficii ale acestor adaosuri sunt nesemnificative, insa pentru cineva cu o alimentatie haotica, dezechilibrata, in care nu cantitatile de acizi grasi esentiali si vitamine sunt reduse, ar putea exista un beneficiu (in situatia in care persoana respectiva prefera consumul de margarina in detrimentul surselor mai putin concentrate caloric).

- nu trebuie uitat faptul ca margarinele sunt alimente cu o concentratie calorica extrem de mare, iar grasimile, de orice natura ar fi ele - bune, rele, naturale, procesate au tot 9 kcal/gram, iar excesul se soldeaza mai devreme sau mai tarziu cu tulburari metabolice, cu exces ponderal, cu cresterea riscului de aparitie a bolilor (cardiovasculare in principal, dar nu numai).

Asadar, concluzia mea ar fi ca nu trebuie sa evitam margarinele ca pe ceva nociv, insa ele ar trebui sa ramana unul dintre alimentele optionale in alimentatia unui om sanatos, pe care sa le consumam cu moderatie, alternand consumul cu alte surse de grasimi, cum ar fi uleiurile vegetale, dar si untul si smantana.

Dr. Serban Damian

Voteaza articolul ( Articolul este votat ca supeeeerrrr!!!.)

Acest articol a fost vizualizat de 76903 ori.

Țigări, tutun încălzit și pliculețe cu nicotină – cum diferă din punctul de vedere al riscului?

31 Octombrie 2026

Nicotina ajunge astăzi la consumatori prin mai mult de o singură formă. Pe lângă țigările tradiționale, piața oferă dispozitive de încălzire a tutunului și pliculețe cu nicotină fără tutun, fiecare dintre acestea prezentând un profil diferit de risc pentru sănătate. Întrebările despre care dintre aceste forme este „mai bună" sau „mai sigură" apar atât în cabinetele medicale, cât și în dezbaterea privind sănătatea publică. Acest articol compară mecanismele de acțiune, compoziția și datele privind potențiala nocivitate a tuturor celor trei categorii de produse cu nicotină, bazându-se pe cercetările disponibile și pe pozițiile organizațiilor de sănătate.

Ce este dependența de nicotină și de ce contează forma de administrare?

Nicotina este un alcaloid cu un puternic potențial de a crea dependență, indiferent de calea prin care ajunge în organism. Acționează asupra receptorilor nicotinici de acetilcolină din sistemul nervos central, provocând eliberarea de dopamină în sistemul de recompensă. Acest mecanism este comun țigărilor, produselor cu tutun încălzit și pliculețelor cu nicotină, motiv pentru care niciun astfel de produs nu este lipsit de riscul de dependență.

Forma de administrare determină, însă, compoziția amestecului de substanțe care ajung în organism, viteza de absorbție a nicotinei și organele expuse la efectele sale. Arderea tutunului generează mii de compuși chimici, mulți dintre aceștia cu efecte cancerigene documentate. Produsele fără fum elimină acest mecanism specific, dar nu elimină nicotina în sine și nici toate substanțele însoțitoare.

Înțelegerea acestor diferențe este importantă pentru medici, pentru pacienții care iau în considerare schimbarea produsului, precum și pentru factorii de decizie care modelează politicile de sănătate.

Țigările – mecanismul nocivității și amploarea riscului

Ce se produce prin arderea tutunului?

Arderea tutunului la o temperatură de peste 600°C produce fum ce conține peste 7.000 de substanțe chimice. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că cel puțin 70 dintre acestea au efecte cancerigene dovedite sau probabile. Printre cele mai bine studiate se numără:

hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), inclusiv benzo[a]pirenul,
nitrozamine specifice tutunului (TSNA),
formaldehidă și acetonă,
monoxid de carbon,
metale grele: arsen, plumb, cadmiu.

Monoxidul de carbon se leagă de hemoglobină mult mai puternic decât oxigenul, afectând transportul oxigenului către țesuturi. Particulele de gudron se depun în alveolele pulmonare și le distrug treptat arhitectura, ducând la bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC).

Boli asociate fumatului de țigară

Datele epidemiologice sunt clare. Fumatul de țigară este responsabil pentru:

aproximativ 85% din cazurile de cancer pulmonar,
un procent semnificativ din cancerele cavității bucale, faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, pancreasului, rinichiului și vezicii urinare,
boli cardiovasculare: infarct miocardic, accident vascular cerebral, ateroscleroză,
BPOC și emfizem pulmonar,
complicații ale sarcinii, inclusiv greutate mică la naștere și avorturi spontane.

OMS estimează că tutunul ucide peste 8 milioane de oameni pe an, dintre care aproape 1,2 milioane sunt fumători pasivi. Speranța de viață a unui fumător înrăit se reduce în medie cu aproximativ 10 ani.

Produsele cu tutun încălzit – alt profil, alt risc

Ce înseamnă încălzirea tutunului?

Dispozitivele cu tutun încălzit (în engleză heated tobacco products, HTP) încălzesc inserturile de tutun la o temperatură de, de obicei, 250–350°C, fără a ajunge la combustie. Producătorii susțin că absența arderii elimină sau reduce drastic formarea substanțelor toxice prezente în fumul de țigară.

Aerosolul emis de HTP conține nicotină în cantități comparabile cu cele ale țigărilor, însă concentrațiile multor compuși toxici sunt mai scăzute. Studiile comandate de producători indică reduceri de la 50% la peste 90% pentru anumite substanțe. Cercetările științifice independente confirmă o parte din aceste reduceri, dar semnalează rezerve importante.

Ce spune știința independentă de producători?

Revizuirile literaturii publicate, printre altele, în Tobacco Control și European Respiratory Journal arată că:

aerosolul HTP conține TSNA, formaldehidă, acroleină și HAP, deși în concentrații mai mici decât fumul de țigară,
unele substanțe, precum acetoina și diacetilul, pot apărea în aerosolul HTP și nu se regăsesc în aceleași concentrații în fumul de țigară,
datele epidemiologice pe termen lung privind HTP sunt încă foarte limitate, din cauza prezenței relativ scurte a acestor produse pe piață,
evaluarea riscului absolut este dificilă, deoarece nu se știe câți utilizatori de HTP renunță complet la țigări și câți folosesc ambele produse simultan (așa-numitul dual use).

Poziția OMS din 2023 afirmă că dovezile disponibile sunt insuficiente pentru a considera HTP sigure și recomandă reglementarea lor la fel ca produsele din tutun. Totodată, OMS recunoaște că aceste produse emit cantități mai mici din multe substanțe toxice cunoscute decât țigările.

Riscul cardiovascular și alte riscuri

Nicotina în dozele furnizate de HTP produce aceleași efecte cardiovasculare ca cea din țigări: accelerarea ritmului cardiac, creșterea tensiunii arteriale și efecte proaterogene. Riscul cardiovascular asociat cu HTP nu este, prin urmare, eliminat, ci doar potențial modificat în ceea ce privește alte prejudicii legate de ardere.

Pliculețele cu nicotină – cea mai mică expunere la toxine, dar nu un risc zero

Ce sunt pliculețele cu nicotină fără tutun?

Pliculețele cu nicotină (în engleză nicotine pouches) sunt produse fără fum și fără tutun, în care nicotina provine din sinteză chimică sau extracție, și nu din frunza de tutun. Sunt plasate între gingie și buză, de unde nicotina se absoarbe prin mucoasa cavității bucale.

Absența tutunului și a arderii înseamnă absența expunerii la fum și la majoritatea substanțelor generate de piroliză. Aceasta este o diferență fundamentală față de țigări și o diferență esențială față de HTP.

Ce conțin pliculețele și ce riscuri prezintă?

Compoziția pliculețelor include de obicei: nicotină, umpluturi (celuloză, amidon), substanțe aromatizante, regulatori de pH și conservanți. Analizele chimice au detectat în ele urme de nitrozamine (TSNA), deși în concentrații de multe ori mai mici decât în produsele din tutun. Au fost detectate și metale grele, însă nivelurile lor sunt în general apropiate de fondul de mediu.

Riscurile potențiale includ:

dependența de nicotină – la fel de puternică ca în cazul țigărilor, deoarece mecanismul farmacologic este identic,
efectul asupra sistemului cardiovascular – nicotina, indiferent de forma de administrare, accelerează ritmul cardiac și crește tensiunea arterială,
iritarea mucoasei – utilizarea prelungită poate provoca retracție gingivală și iritarea țesuturilor cavității bucale,
riscul pentru tineri – prezența aromelor atractive și discreția produsului favorizează inițierea la persoanele minore,
efectele pe termen lung necunoscute – aceste produse sunt pe piață de prea puțin timp pentru a dispune de date epidemiologice privind bolile oncologice sau cardiovasculare.

Dr. Paul Richardson de la Conway Medical Center atrage atenția că absența tutunului limitează expunerea la multe toxine, dar nu elimină riscul în totalitate. Medicii nu recomandă, în general, pliculețele ca metodă de renunțare la fumat, indicând terapiile de substituție a nicotinei aprobate ca alternativă mai sigură și mai bine studiată.

Limitarea consecințelor negative asupra sănătății și protejarea tinerilor în contextul reglementării acestor produse sunt analizate în detaliu în articolul Sunt produsele din tutun încălzit mai bune decât fumatul?.

Compararea profilurilor de risc – tabel sintetic

Tabelul de mai jos sintetizează datele disponibile privind cele trei categorii de produse cu nicotină în domeniile-cheie de risc pentru sănătate.

Categorie	Expunere la substanțe gudronate și produse ale arderii	Expunere la TSNA	Riscul de cancer pulmonar	Riscul cardiovascular	Riscul de dependență
Țigări	Foarte ridicată	Ridicată	Foarte ridicat	Ridicat	Ridicat
Tutun încălzit (HTP)	Semnificativ mai scăzută decât la țigări	Mai scăzută decât la țigări	Necunoscut (lipsă date pe termen lung)	Similar cu țigările	Ridicat
Pliculețe cu nicotină	Absent	Urme	Fără date	Similar cu țigările	Ridicat

TSNA – nitrozamine specifice tutunului; datele pentru HTP și pliculețe au caracter preliminar, din cauza prezenței scurte a produselor pe piață.

Trecerea de la țigări la HTP sau pliculețe limitează riscul pentru sănătate?

Aceasta este întrebarea care apare atât la pacienți, cât și în dezbaterea științifică. Răspunsul este condiționat și depinde de mai mulți factori.

Înlocuire completă versus utilizare duală

Potențialele beneficii ale diminuării efectelor nocive apar exclusiv atunci când utilizatorul renunță complet la fumatul de țigări și trece la un produs care generează o expunere mai mică la toxine. Fenomenul de dual use, adică utilizarea simultană a țigărilor și a produselor fără fum, anulează orice beneficiu potențial și poate chiar intensifica expunerea totală la nicotină.

Studiile arată că o parte semnificativă a utilizatorilor de HTP continuă să fumeze și țigări în paralel. Raportul SOU 2021:22 din Suedia indică faptul că dovezile privind eficacitatea produselor fără fum în renunțarea la fumat sunt slabe, iar utilizatorii apelează adesea simultan la mai multe produse.

Abordarea de reglementare și deciziile individuale de sănătate

Metodele de limitarea riscurilor pentru sănătate în domeniul nicotinismului fac obiectul dezbaterii dintre OMS și unele guverne naționale. OMS pledează pentru eliminarea tuturor produselor cu nicotină și nu sprijină promovarea HTP sau a pliculețelor ca instrumente de limitare a consecințelor negative.

Suedia a adoptat o abordare mai pragmatică, permițând vânzarea reglementată a produselor fără fum adulților, menținând, totodată, interzicerea publicității și impozitarea ridicată. Impactul comparativ al pliculețelor cu nicotină și al fumului de tutun asupra sănătății este analizat detaliat în acest articol. În practica clinică, medicii recomandă persoanelor dependente de nicotină să utilizeze terapii de substituție a nicotinei înregistrate (plasturi, gume, inhalatoare) sau farmacoterapie (vareniclină, bupropion). Produsele alternative, precum HTP sau pliculețele, pot fi luate în considerare de medici în mod individual, atunci când alte metode au eșuat, dar nu sunt recomandate oficial ca metodă de renunțare la fumat.

Reglementări, marketing și protecția tinerilor

Produse diferite, cadre juridice diferite

Țigările sunt supuse unor reglementări riguroase în majoritatea țărilor europene: interdicția publicității, avertismente sanitare, interdicția fumatului în spații publice și impozitare ridicată. HTP sunt reglementate similar cu produsele din tutun. Pliculețele cu nicotină fără tutun funcționează în diferite țări pe baze diferite, creând o lacună de reglementare.

Problema inițierii la minori

Produsele aromatizate, forma discretă și absența fumului fac ca pliculețele cu nicotină să fie deosebit de atractive pentru tineri. UNICEF și organizațiile de sănătate publică subliniază că lipsa reglementărilor privind verificarea vârstei în canalele de vânzare online reprezintă un risc serios. Inițierea nicotinică la adolescenți este deosebit de nedorită din cauza neuroplasticității creierului în dezvoltare: dependența se instalează mai rapid și este mai puternică decât la adulți.

Ce nu știm încă – lacune în date

Compararea celor trei categorii de produse cu nicotină este îngreunată de câteva limitări importante ale cercetărilor:

Lipsa datelor pe termen lung pentru HTP și pliculețe. Aceste produse sunt prezente pe piață de prea puțin timp (HTP pe scară largă din aproximativ 2014, pliculețele fără fum din aproximativ 2016) pentru a dispune de date epidemiologice privind morbiditatea prin cancer sau boli cardiovasculare după 20-30 de ani de utilizare.
Conflicte de interese în cercetare. O parte semnificativă a studiilor privind profilul toxicologic al HTP provine de la producători sau este finanțată de aceștia. Replicarea independentă este încă limitată.
Problema dual use. Studiile clinice iau rareori în considerare grupul de utilizatori care folosesc simultan mai multe produse, ceea ce distorsionează evaluarea expunerii reale.
Diversitatea produselor. Atât HTP, cât și pliculețele cu nicotină sunt categorii neomogene, cuprinzând produse cu compoziție diferită și concentrații diferite de nicotină, ceea ce face dificilă generalizarea.

Rezumat

Țigările, tutunul încălzit și pliculețele cu nicotină diferă fundamental prin mecanismul de acțiune și prin profilul substanțelor la care este expus utilizatorul. Arderea tutunului generează cea mai mare și mai bine documentată expunere la substanțe cancerigene și toxice. Produsele cu tutun încălzit reduc unele dintre aceste substanțe, menținând însă expunerea la nicotină și la o parte dintre compușii chimici. Pliculețele cu nicotină elimină expunerea la fum și la produsele arderii, dar mențin dependența completă de nicotină și sunt asociate cu un risc cardiovascular.

Niciunul dintre aceste produse nu este sigur. Diferențele privesc profilul și gradul de risc, nu absența acestuia. Datele pe termen lung pentru categoriile mai noi sunt încă insuficiente pentru a formula concluzii epidemiologice definitive. Singura metodă cu eficacitate dovedită în limitarea efectelor negative asupra sănătății asociate dependenței de nicotină rămâne abstinența completă, susținută de terapii aprobate.

Întrebări frecvente

Tutunul încălzit este sigur?

Nu, produsele cu tutun încălzit nu sunt sigure – sunt potențial mai puțin nocive decât țigările în ceea ce privește anumite substanțe toxice, însă conțin nicotină și alți compuși chimici, iar efectele lor pe termen lung nu au fost încă studiate. OMS nu le recomandă ca alternativă sigură.

Pliculețele cu nicotină sunt sigure?

Pliculețele cu nicotină elimină expunerea la fum și la majoritatea substanțelor produse prin ardere, dar furnizează nicotină cu același potențial de dependență ca țigările. Exercită, de asemenea, un efect negativ asupra sistemului cardiovascular. Nu sunt recomandate ca metodă de renunțare la fumat de organizațiile de sănătate.

Trecerea de la țigări la pliculețe sau HTP reduce riscul?

Potențial da, dar exclusiv în cazul înlocuirii complete a țigărilor și al absenței fumatului paralel. Dual use (utilizarea simultană a mai multor produse) anulează beneficiile potențiale. Medicii recomandă utilizarea terapiilor de substituție a nicotinei înregistrate ca metodă cu eficacitate dovedită.

Nutriționist București – consultații personalizate pentru slăbit și sănătate

5 Ianuarie 2026

Nutriționist București – când ai nevoie de un specialist și cum alegi corect

Dacă ești în căutarea unui nutriționist în București, cel mai probabil ai un obiectiv clar: să slăbești sănătos, să îți îmbunătățești analizele medicale, să ai mai multă energie sau să îți optimizezi performanța sportivă. Indiferent de scop, un lucru este esențial: alimentația trebuie adaptată realității tale, nu unui tipar general valabil pentru toată lumea.

Un nutriționist bun nu oferă „diete standard”, ci pornește de la evaluarea completă a stilului tău de viață, a istoricului medical, a nivelului de activitate fizică și a obiectivelor pe termen scurt și lung. Într-un oraș aglomerat precum Bucureștiul, unde stresul, sedentarismul și mesele neregulate sunt frecvente, această abordare personalizată face diferența dintre rezultate temporare și schimbări durabile.

De ce să apelezi la un nutriționist în București

Mulți oameni încearcă să rezolve problemele legate de greutate sau sănătate urmând sfaturi de pe internet, diete la modă sau recomandări primite de la prieteni. Din păcate, aceste soluții pot duce la frustrări, efect yo-yo, deficiențe nutriționale sau chiar probleme medicale.

Un nutriționist din București cu experiență te poate ajuta să:

înțelegi de ce nu slăbești, chiar dacă „mănânci puțin”
îți reglezi relația cu mâncarea, fără restricții extreme
îți adaptezi alimentația la programul de muncă și viața de oraș
susții efortul fizic, dacă faci sport recreațional sau de performanță
îți îmbunătățești parametrii metabolici și starea generală de sănătate

Ce înseamnă o consultație de nutriție făcută corect

O consultație de nutriție nu înseamnă doar câteva recomandări alimentare. Într-un cadru profesionist, procesul include evaluări obiective și explicații clare, astfel încât să știi exact de ce faci anumite alegeri.

De regulă, un nutriționist din București va integra:

analiza compoziției corporale (grăsime, masă musculară, apă)
evaluarea obiceiurilor alimentare și a programului zilnic
discuții despre somn, stres și nivel de activitate
stabilirea unor obiective realiste și măsurabile
un plan alimentar adaptat, ușor de urmat pe termen lung

Scopul nu este perfecțiunea, ci consistența.

Nutriție pentru slăbit, sănătate și sport

Un avantaj important atunci când alegi un nutriționist în București este accesul la servicii integrate. Aceeași persoană sau echipă poate aborda:

slăbirea sănătoasă, fără înfometare
creșterea masei musculare
nutriția în afecțiuni metabolice
alimentația pentru sportivi și persoane active
refacerea după efort sau perioade solicitante

La Centrul Superfit, nutriția este parte dintr-o abordare medicală completă, orientată spre rezultate reale și sigure. Fie că îți dorești să slăbești, să ai mai multă energie sau să îți îmbunătățești performanța sportivă, recomandările sunt construite pe baze științifice și adaptate fiecărei persoane.

Cum alegi nutriționistul potrivit în București

Atunci când cauți un nutriționist în București, urmărește câteva criterii simple:

pregătire medicală sau acreditare solidă
experiență practică, nu doar teorie
explicații clare, ușor de înțeles
planuri personalizate, nu diete „copy-paste”
focus pe sănătate și rezultate pe termen lung

O relație bună cu nutriționistul înseamnă încredere, comunicare și obiective realiste. Alimentația nu trebuie să devină o sursă de stres, ci un instrument care să te ajute să te simți mai bine în corpul tău.

Ai trecut de 30 de ani? Atunci AI NEVOIE de colagen (cu Fortigel)!

2 Iunie 2025

Colagenul este o proteină esențială pentru sănătatea pielii, articulațiilor, oaselor și tendoanelor. Odată cu înaintarea în vârstă, producția naturală de colagen scade, ceea ce poate duce la pierderea elasticității pielii, apariția durerilor articulare și fragilizarea sistemului musculo-scheletic. Suplimentarea cu colagen devine astfel un aliat important pentru menținerea mobilității și aspectului tânăr al pielii.

Collagen cu Fortigel® de la Cosmopharm este un produs special formulat cu peptide bioactive de colagen, susținute de studii clinice. Fortigel® este o formă brevetată de colagen hidrolizat, recunoscută pentru capacitatea sa de a stimula regenerarea cartilajului articular și de a reduce disconfortul la nivelul articulațiilor. Spre deosebire de alte forme de colagen, Fortigel® are o absorbție ridicată și acțiune direcționată exact acolo unde e nevoie. Administrat constant,

Collagen cu Fortigel® poate contribui la menținerea sănătății articulare, la prevenirea leziunilor și la susținerea performanței fizice, mai ales în cazul persoanelor active sau care suferă de uzură articulară. În plus, aduce beneficii și pielii, unghiilor și părului, completând un stil de viață echilibrat. Este o alegere inspirată pentru oricine dorește să prevină semnele îmbătrânirii și să se bucure de o mobilitate mai bună, zi de zi.