Sunt convins ca fiecare a trecut prin momente de stress sau plictiseala in care nu a gasit altceva de facut decat sa manance o ciocolata, niste biscuiti sau orice altceva, chiar daca nu resimtea nici un pic de senzatie de foame. Multi oameni isi gasesc consolarea si rezolvarea temporara a problemelor in mancare.

Cateva studii au demonstrat o legatura directa intre obezitate (produsa de supraalimentare) si nivelele reduse de serotonina din creier, plecand de la constatarea ca momentele de hranire compulsiva, adica exact despre ceea ce vorbeam inainte sunt provocate de o scadere a nivelului cerebral al serotoninei.Serotonina este un neurotransmitator, adica o substanta care are rolul de a transmite mesaje de la o celula nervoasa la alta. Primele constatari asupra actiunii serotoninei au aratat ca un nivel redus conduce la depresie, tulburari de somn si diverse forme de dependenta.

Printre altele, un nivel redus de serotonina semnalizeaza creierului ca organismului "ii este foame"; persoanele supraponderale cu un nivel scazut de serotonina simt nevoia permanenta de a manca. In momentul cand nivelul glucozei sanguine se normalizeaza, nivelul serotoninei revine la normal si ei se simt din nou bine.Un aspect interesant este legat de relatia dintre nicotina si serotonina. Nicotina creste nivelul serotoninei, iar lipsa ei (la un fumator vechi) are efectul contrar, aceasta fiind una dintre explicatiile faptului ca unii dintre cei ce renunta la fumat se ingrasa cateva kilograme.

Unele alimente au capacitatea de a creste sau de a reduce nivelul serotoninei, in functie de continutul lor, de aceea diversele preparate produc reactii subiective diferite dupa consumarea lor. Triptofanul, unul dintre aminoacizii esentiali are capacitatea de a mari nivelul de serotonina din creier. Alimentele contin, bineinteles si alti aminoacizi pe langa triptofan. Triptofanul are nevoie de o molecula de transport pentru a trece prin bariera hemato-encefalica, iar unii dintre aminoacizi competitioneaza, ocupand aceasta molecula. Astfel, tirozina, fenilalanina, valina, leucina si izoleucina pot inhiba transportul triptofanului in creier. Pe de alta parte, cantitatea de triptofan din alimente este foarte mica (cel mai bogat aliment fiind branza de vaci) si din aceasta cantitate sub 1% va traversa bariera hemato-encefalica.

Cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology au demonstrat ca mesele bogate in carbohidrati ajuta triptofanul sa patrunda in creier, fiindca acestea stimuleaza secretia de insulina, hormon care va "curata" sangele de aminoacizi, mai putin triptofan, asupra caruia nu are efect.Intre serotonina si somn exista o legatura stransa. Dr. Albert Stunkard, profesor de psihiatrie la Universitatea Pennsylvania considera ca persoanele care se trezesc in miezul noptii cu dorinta aproape necontrolabila de a manca, fac acest lucru fiindca in acest fel isi cresc nivelul de serotonina, ceea ce ii ajuta sa doarma mai bine.

In cazul in care v-ati intrebat vreodata de ce regimurile alimentare hipocalorice afecteaza dispozitia pishica, emotionala, ei bine, se pare ca explicatia consta in nivelul redus de serotonina. In doar patru saptamani de regim hipocaloric, nivelul de triptofan se reduce semnificativ. Acest lucru afecteaza si nivelul de serotonina. Se instaleaza tulburari ale dispozitiei, uneori calmate de cate o masa bogata in carbohidarti. O alta constatare interesanta: nivelul triptofanului pare sa fie mai accentuat la femei decat la barbati. Cu alte cuvinte, femeile par sa fie mai vulnerabile decat barbatii la reducerea nivelului de serotonina, provocata de regimurile sarace in calorii. O explicatie posibila consta in faptul ca estrogenii au capacitatea de a creste numarul de receptori serotoninergici in creier, iar femeile au in organism o cantitate considerabil mai mare de estrogeni.

Cercetatorii de la Washington University School of Medicine au aratat ca transformarea caloriilor (provenind din alimentele bogate in lipide sau glucide) in depozite adipoase este mai putin probabil sa se intample daca aceste alimente sunt consumate dupa programul de exercitii fizice. Studiul lor a dovedit ca 60 de minute de exercitii fizice directioneaza grasimile si glucidele preponderent in muschi, si mult mai putin spre depozitele adipoase. Efortul fizic mareste specific activitatea unor enzime ca GLUT-4 si lipoproteinlipaza, responsabile de transportul glucidelor si lipidelor in muschi.

Lipoproteinlipaza (LPL) joaca un rol important in depozitarea si oxidarea grasimilor. Oxidarea lipidelor inseamna de fapt metabolizarea ("arderea") lor pana la nivel de energie. Cu cat este oxidata mai multa grasime, cu atat se va reduce mai mult greutatea corpului. LPL de la nivelul tesutului adipos ia lipidele din sange si le depoziteaza. LPL din muschi favorizeaza oxidarea lipidelor. Unii cercetatori considera ca medicamentele ce cresc cantitatea de LPL in muschi ar putea fi solutia impotriva obezitatii.Bineinteles, concluzia nu este ca daca faceti exercitii puteti manca tot ce doriti si totusi veti slabi. Solutia este sa ardeti mai multe calorii decat aduceti prin intermediul alimentatiei. Daca veti inlocui energia consumata prin exercitii cu calorii provenite din alimente, atunci greutatea va ramane constanta.

Adauga un comentariu Acest articol are 2 comentarii.