Sunteti aici :: Slabire » SEROTONINA SI REGIMUL DE SLABIRE
SEROTONINA SI REGIMUL DE SLABIRE
Sunt convins ca fiecare a trecut prin momente de stress sau plictiseala in care nu a gasit altceva de facut decat sa manance o ciocolata, niste biscuiti sau orice altceva, chiar daca nu resimtea nici un pic de senzatie de foame. Multi oameni isi gasesc consolarea si rezolvarea temporara a problemelor in mancare.
Cateva studii au demonstrat o legatura directa intre obezitate (produsa de supraalimentare) si nivelele reduse de serotonina din creier, plecand de la constatarea ca momentele de hranire compulsiva, adica exact despre ceea ce vorbeam inainte sunt provocate de o scadere a nivelului cerebral al serotoninei.Serotonina este un neurotransmitator, adica o substanta care are rolul de a transmite mesaje de la o celula nervoasa la alta. Primele constatari asupra actiunii serotoninei au aratat ca un nivel redus conduce la depresie, tulburari de somn si diverse forme de dependenta.
Printre altele, un nivel redus de serotonina semnalizeaza creierului ca organismului "ii este foame"; persoanele supraponderale cu un nivel scazut de serotonina simt nevoia permanenta de a manca. In momentul cand nivelul glucozei sanguine se normalizeaza, nivelul serotoninei revine la normal si ei se simt din nou bine.Un aspect interesant este legat de relatia dintre nicotina si serotonina. Nicotina creste nivelul serotoninei, iar lipsa ei (la un fumator vechi) are efectul contrar, aceasta fiind una dintre explicatiile faptului ca unii dintre cei ce renunta la fumat se ingrasa cateva kilograme.
Unele alimente au capacitatea de a creste sau de a reduce nivelul serotoninei, in functie de continutul lor, de aceea diversele preparate produc reactii subiective diferite dupa consumarea lor. Triptofanul, unul dintre aminoacizii esentiali are capacitatea de a mari nivelul de serotonina din creier. Alimentele contin, bineinteles si alti aminoacizi pe langa triptofan. Triptofanul are nevoie de o molecula de transport pentru a trece prin bariera hemato-encefalica, iar unii dintre aminoacizi competitioneaza, ocupand aceasta molecula. Astfel, tirozina, fenilalanina, valina, leucina si izoleucina pot inhiba transportul triptofanului in creier. Pe de alta parte, cantitatea de triptofan din alimente este foarte mica (cel mai bogat aliment fiind branza de vaci) si din aceasta cantitate sub 1% va traversa bariera hemato-encefalica.
Cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology au demonstrat ca mesele bogate in carbohidrati ajuta triptofanul sa patrunda in creier, fiindca acestea stimuleaza secretia de insulina, hormon care va "curata" sangele de aminoacizi, mai putin triptofan, asupra caruia nu are efect.Intre serotonina si somn exista o legatura stransa. Dr. Albert Stunkard, profesor de psihiatrie la Universitatea Pennsylvania considera ca persoanele care se trezesc in miezul noptii cu dorinta aproape necontrolabila de a manca, fac acest lucru fiindca in acest fel isi cresc nivelul de serotonina, ceea ce ii ajuta sa doarma mai bine.
In cazul in care v-ati intrebat vreodata de ce regimurile alimentare hipocalorice afecteaza dispozitia pishica, emotionala, ei bine, se pare ca explicatia consta in nivelul redus de serotonina. In doar patru saptamani de regim hipocaloric, nivelul de triptofan se reduce semnificativ. Acest lucru afecteaza si nivelul de serotonina. Se instaleaza tulburari ale dispozitiei, uneori calmate de cate o masa bogata in carbohidarti. O alta constatare interesanta: nivelul triptofanului pare sa fie mai accentuat la femei decat la barbati. Cu alte cuvinte, femeile par sa fie mai vulnerabile decat barbatii la reducerea nivelului de serotonina, provocata de regimurile sarace in calorii. O explicatie posibila consta in faptul ca estrogenii au capacitatea de a creste numarul de receptori serotoninergici in creier, iar femeile au in organism o cantitate considerabil mai mare de estrogeni.
Cercetatorii de la Washington University School of Medicine au aratat ca transformarea caloriilor (provenind din alimentele bogate in lipide sau glucide) in depozite adipoase este mai putin probabil sa se intample daca aceste alimente sunt consumate dupa programul de exercitii fizice. Studiul lor a dovedit ca 60 de minute de exercitii fizice directioneaza grasimile si glucidele preponderent in muschi, si mult mai putin spre depozitele adipoase. Efortul fizic mareste specific activitatea unor enzime ca GLUT-4 si lipoproteinlipaza, responsabile de transportul glucidelor si lipidelor in muschi.
Lipoproteinlipaza (LPL) joaca un rol important in depozitarea si oxidarea grasimilor. Oxidarea lipidelor inseamna de fapt metabolizarea ("arderea") lor pana la nivel de energie. Cu cat este oxidata mai multa grasime, cu atat se va reduce mai mult greutatea corpului. LPL de la nivelul tesutului adipos ia lipidele din sange si le depoziteaza. LPL din muschi favorizeaza oxidarea lipidelor. Unii cercetatori considera ca medicamentele ce cresc cantitatea de LPL in muschi ar putea fi solutia impotriva obezitatii.Bineinteles, concluzia nu este ca daca faceti exercitii puteti manca tot ce doriti si totusi veti slabi. Solutia este sa ardeti mai multe calorii decat aduceti prin intermediul alimentatiei. Daca veti inlocui energia consumata prin exercitii cu calorii provenite din alimente, atunci greutatea va ramane constanta.
Voteaza articolul ( Articolul este votat ca supeeeerrrr!!!.)
Acest articol a fost vizualizat de 95954 ori.
Îmbătrânirea articulaţiilor poate fi limitată
25 Noiembrie 2024
Îmbătrânirea fără probleme este despre a-ți păstra sănătatea și energia pe măsură ce anii trec, astfel încât să te bucuri din plin de viață. E vorba de a avea grijă de tine, atât fizic, cât și emoțional, printr-un stil de viață echilibrat care include o alimentație sănătoasă, mișcare regulată și odihnă suficientă. Un aspect esențial este să rămâi activ social și mental.
Conexiunile cu ceilalți și implicarea în activități care îți stimulează mintea te pot ajuta să te simți conectat și împlinit. În plus, gestionarea stresului și a emoțiilor negative joacă un rol important, pentru că liniștea interioară contribuie la sănătatea ta generală.
Totodată, prevenția este cheia. Vizitele regulate la medic, controalele de rutină și adoptarea unor obiceiuri care să sprijine imunitatea te pot ajuta să previi problemele majore. Asta înseamnă și să fii deschis să înveți și să te adaptezi, inclusiv când vine vorba de tehnologie sau noi perspective asupra vieții. Îmbătrânirea fără probleme nu înseamnă să lupți împotriva timpului, ci să-l accepți cu grație, să ai grijă de corpul și mintea ta, și să te bucuri de tot ce ai realizat până acum.
Mic ghid de inlocuiri alimentare
18 Noiembrie 2024
Alegerile alimentare sănătoase joacă un rol esențial în menținerea sănătății și a stării de bine. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase, oferă nutrienții necesari pentru energie și funcționare optimă a organismului.
Consumarea unei varietăți de alimente ajută la prevenirea deficiențelor nutriționale, iar limitarea zahărului, a grăsimilor trans și a alimentelor procesate poate reduce riscul de boli cronice, cum ar fi diabetul sau bolile de inimă. Alegerea porțiilor adecvate și hidratarea corectă completează un stil de viață sănătos, contribuind la un corp și o minte în formă optimă.
Cum previi degradarea creierului?
4 Noiembrie 2024
Menținerea sănătății creierului este esențială pentru o viață activă și echilibrată. Printre cele mai eficiente metode se numără o alimentație sănătoasă, somnul adecvat, activitatea fizică regulată și stimularea mentală continuă.
O dietă bogată în antioxidanți, acizi grași omega-3 și vitamine (cum ar fi vitamina B și E) sprijină funcțiile cognitive. Somnul de calitate ajută la consolidarea memoriei și la regenerarea celulară, iar exercițiile fizice îmbunătățesc circulația sângelui către creier, contribuind la o mai bună funcționare cognitivă. De asemenea, activitățile precum cititul, puzzle-urile, învățarea unei limbi noi sau practicarea unui hobby pot stimula creierul și pot preveni declinul cognitiv.
Menținerea unei vieți sociale active și gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, precum meditația, sunt, de asemenea, importante pentru sănătatea mentală.