Sunteti aici :: Sanatate » ATACUL DE PANICA
ATACUL DE PANICA
Organismul nostru este programat sa faca fata fata unor pericole, iar atacul de panica apare atunci cand acest sistem de aparare reactioneaza exagerat sau atunci cand nu este nevoie.
Astfel, atacul de panica consta intr-un acces brusc de frica intensa, teama, neliniste, toate fara un motiv exact, asociate cu simptome ingrijoratoare dar care nu pun in pericol viata, decat pe fondul unei afectiuni deja existente. Aceste simptome sunt: palpitatii, respiratie grea, teama de moarte iminenta.
In majoritatea cazurilor, un atac de panica dureaza intre 5 si 20 de minute.
Cauzele
Specialistii considera ca atacul de panica este rezultatul unui dezechilibru intre neurotransmitatorii creierului. De asemenea, atacul de panica poate fi si transmis genetic. Pe de alta parte, exista cauze medicale si non-medicale ale acestei afectiuni. In linii mari, cauzele posibile ale atacului de panica sunt:
Cauze non-medicale:
- consumul excesiv de alcool si sevrajul alcoolic;
- folosirea drogurilor si sevrajul;
- fumatul excesiv si sevrajul nicotinic;
- excesul de bauturi cofeinizate;
- intreruperea brusca a unui tratament medicamentos, asa cum este cel pentru anxietate, insomnie si depresie;
- stresul ridicat pe o perioada lunga de timp;
- lauzia;
- o operatie ce necesita anestezie generala.
Cauze medicale:
- bolile cardiace si cardiovasculare;
- intreruperea tratamentului impotriva unei boli cardiace;
- hipertiroidismul si hipotiroidismul;
- tulburarile neurologice, de exemplu, epilepsia;
- afectiunile pulmonare grave;
- astmul bronsic;
- depresia;
- anxietatea;
- stresul sau nervozitatea.
Simptomele
Simptomele atacului de panica apar brusc, iar intensitatea lor maxima nu dureaza mai mult de 10 minute. Majoritatea simptomelor dispar dupa 30 de minute, in timp ce altele au nevoie de 50-60 de minute pentru a disparea in totalitate.
Un atac de panica nu poate depasi perioadele de timp mentionate mai sus, totusi, poti avea senzatia unui atac de panica continuu, daca apar mai multe atacuri de panica, unul dupa altul. Daca simptomele nu dispar dupa o ora, atunci roaga o persoana care iti este aproape sa te duca urgent la spital, sau suna la 112.
Simptomele atacului de panica pot fi asociate cu anumite medicamente sau boli. Aceste simptome sunt:
- respiratie sacadata si din ce in ce mai rapida;
- senzatie de sufocare;
- dureri in zona pieptului;
- transpiratie abundenta;
- greata sau dureri de stomac;
- ameteala;
- tremur si nesiguranta;
- acufene (tiuituri in urechi);
- frica de moarte;
- lipsa autocontrolului.
Dupa cum poti observa, simptomele atacului de panica seamana cu cele ale unui infarct. De aceea, multe persoane vin de urgenta la spital, ceea ce este foarte bine, chiar daca nu este vorba despre un infarct.
Foarte rar, atacurile de panica apar in randul copiilor sau adolescentilor. Copiii care fac un atac de panica, prezinta si alte simptome decat cele enumerate mai sus. Le poate fi frica de situatii, obiecte, insecte sau animale, ceea ce poate parea banal pentru multi alti copii. Acestor copii le este frica de intuneric sau sa doarma singuri, refuza sa mearga la scoala neinsotiti sau se panicheaza cand sunt nevoiti sa se desparta de parinti, chiar si pentru o scurta perioada de timp.
Consultul de specialitate si medicii recomandati
Este nevoie sa apelezi la ajutorul unui medic atunci cand atacurile de panica se repeta intr-o perioada relativ scurta de timp, iti este mereu teama ca vei avea un nou atac de panica sau ajungi sa eviti locuri unde ai avut un atac, obiecte sau situatii care ti l-au provocat.
Exista posibilitatea sa ai atacuri de panica fara sa suferi de vreo tulburare legata de panica, ci doar de o tulburare de anxietate.
Medicii pregatiti pentru a te indruma si trata intr-o astfel de situatie sunt: medicul specialist in medicina de urgenta, medicul generalist, medicul de familie, medicul psihiatru, medicul psiholog. In plus, in ajutorul tau vin o multime de spitale, sanatorii si clinici cu programe de tratament impotriva tulburarilor legate de panica si anxietate.
Tratamentul
Tulburarile care survin in urma unuia sau mai multor atacuri de panica pot fi tratate atat prin tratament medicamentos, cat si prin consiliere. Un tratament eficient reduce numarul si frecventa atacurilor de panica, diminueaza simtitor starea de anxietate si imbunatateste calitatea vietii, de la zi la zi.
Intotdeauna, tratamentul depinde de: durata, frecventa si severitatea atacurilor de panica, frica la gandul unui nou atac si prezenta agorafobiei (frica de spatii deschise).
Tratamentul initial presupune consiliere si medicamente.
Consilierea consta in: terapie comportamentala, unde se urmareste modificarea gandirii si comportamentului, si terapie de demascare, unde se pune accentul pe confruntarea cu obiectul sau situatia care provoaca frica si atacul de panica.
Tratamentul medicamentos foloseste medicamente impotriva tulburarilor cauzate de panica. Aceste medicamente sunt fie antidepresive (de exemplu, Venlafaxin), fie benzodiazepine (de exemplu, Xanax), fie inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (de exemplu, Prozac, Sestralin).
Daca se respecta "cu sfintenie" tratamentul, simptomele se amelioreaza simtitor dupa cateva saptamani. Totusi, daca nu se observa nicio ameliorare dupa 6 saptamani de tratament, trebuie incercata o doza putin mai mare.
Tratamentul de intretinere consta de cele mai multe ori in continuarea consilierii si medicatiei, insa mai putin frecvente. Vizita la medic este obligatorie o data la 2-3 luni.
De multe ori, daca persoana in cauza se simte mult mai bine in urma medicatiei, renunta la tratament chiar daca perioada de tratament este mai lunga. Din pacate, odata cu oprirea tratamentului, simptomele revin. Asadar, sfatul medicului si tratamentul trebuie urmate intocmai.
Raluca Cristea
Acest articol a fost vizualizat de 70878 ori.
Îmbătrânirea articulaţiilor poate fi limitată
25 Noiembrie 2024Îmbătrânirea fără probleme este despre a-ți păstra sănătatea și energia pe măsură ce anii trec, astfel încât să te bucuri din plin de viață. E vorba de a avea grijă de tine, atât fizic, cât și emoțional, printr-un stil de viață echilibrat care include o alimentație sănătoasă, mișcare regulată și odihnă suficientă. Un aspect esențial este să rămâi activ social și mental.
Conexiunile cu ceilalți și implicarea în activități care îți stimulează mintea te pot ajuta să te simți conectat și împlinit. În plus, gestionarea stresului și a emoțiilor negative joacă un rol important, pentru că liniștea interioară contribuie la sănătatea ta generală.
Totodată, prevenția este cheia. Vizitele regulate la medic, controalele de rutină și adoptarea unor obiceiuri care să sprijine imunitatea te pot ajuta să previi problemele majore. Asta înseamnă și să fii deschis să înveți și să te adaptezi, inclusiv când vine vorba de tehnologie sau noi perspective asupra vieții. Îmbătrânirea fără probleme nu înseamnă să lupți împotriva timpului, ci să-l accepți cu grație, să ai grijă de corpul și mintea ta, și să te bucuri de tot ce ai realizat până acum.
Mic ghid de inlocuiri alimentare
18 Noiembrie 2024Alegerile alimentare sănătoase joacă un rol esențial în menținerea sănătății și a stării de bine. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase, oferă nutrienții necesari pentru energie și funcționare optimă a organismului.
Consumarea unei varietăți de alimente ajută la prevenirea deficiențelor nutriționale, iar limitarea zahărului, a grăsimilor trans și a alimentelor procesate poate reduce riscul de boli cronice, cum ar fi diabetul sau bolile de inimă. Alegerea porțiilor adecvate și hidratarea corectă completează un stil de viață sănătos, contribuind la un corp și o minte în formă optimă.
Cum previi degradarea creierului?
4 Noiembrie 2024Menținerea sănătății creierului este esențială pentru o viață activă și echilibrată. Printre cele mai eficiente metode se numără o alimentație sănătoasă, somnul adecvat, activitatea fizică regulată și stimularea mentală continuă.
O dietă bogată în antioxidanți, acizi grași omega-3 și vitamine (cum ar fi vitamina B și E) sprijină funcțiile cognitive. Somnul de calitate ajută la consolidarea memoriei și la regenerarea celulară, iar exercițiile fizice îmbunătățesc circulația sângelui către creier, contribuind la o mai bună funcționare cognitivă. De asemenea, activitățile precum cititul, puzzle-urile, învățarea unei limbi noi sau practicarea unui hobby pot stimula creierul și pot preveni declinul cognitiv.
Menținerea unei vieți sociale active și gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, precum meditația, sunt, de asemenea, importante pentru sănătatea mentală.
Statisticile sunt clare si ingrijoratoare: in Romania, in fiecare zi, ...