Efectele aminoacizilor asupra eliberarii de hormon de crestere in timpul antrenamentelor

Hormonul de crestere este produs de glanda pituitara aflata in cutia craniana, sub encefal si are rolul de a accelera sinteza proteinelor si formarea tesuturilor conective. Hormonul mobilizeaza depozitele de grasime si inhiba metabolismul carbohidratilor. Hormonul de crestere (GH = growth hormone) initiaza absorbtia aminoacizilor din intestinul subtire in sange si din sange in tesutul muscular pentru a fi utilizati in sinteza proteinelor. Acest scenariu este prin excelenta anabolic si conduce la dezvoltarea musculaturii.

Cativa factori modeleaza activitatea GH in timpul exercitiilor ; aici este inclusa varsta alaturi de nivelul intensitatii antrenamentului, sexul si perioada de odihna dintre seturi. Totusi GH-ul este asociat cu o crestere a sintezei de proteine in muschi care poate amplifica castigul de masa musculara dupa antrenament, si astfel ideea stimularii secretiei de GH este viabila.O metoda frecvent utilizata pentru a produce aceasta crestere a secretiei hormonale este administrarea unei anumite cantitati de aminoacizi. Unii aminoacizi sunt cunoscuti ca stimulatori ai secretiei de GH, arginina si ornitina (sintetizata in organism din arginina) sunt acei dintre ei care au cel mai potent efect in aceasta privinta. Aceasta idee se bazeaza in mare parte pe un studiu italian din 1981, in care a fost demonstrat ca doze de 1200 miligrame de arginina si lizina au provocat o crestere semnificativa a eliberarii de GH la un lot de studiu alcatuit din barbati tineri.

Dupa cativa ani, totusi alte studii care au incercat sa refaca studiul initial pentru a obtine aceleasi date, au esuat in tentativa lor. Cel mai recent studiu care a cercetat legatura aminoacid-GH a aparut in International Journal of Sport Nutrition in 1997. Noul studiu a implicat 16 barbati care ridicau greutati, ca activitate recreationala; cu alte cuvinte se antrenau doua - trei zile pe saptamana folosind unul sau doua exercitii pentru fiecare grupa musculara. Pe scurt, nu erau culturisti "duri". Subiectii au fost impartiti in patru loturi, care au testat efectul ingestiei de aminoacizi asupra antrenamentelor cu greutati. Astfel primului lot i-a fost administrat un placebo (vitamina C) inainte de antrenament; al doilea lot a luat 1500 miligrame de arginina si aceeasi doza de lizina inaintea antrenamentului; al treilea lot a primit aminoacizi fara sa se antreneze insa, iar al patrulea lot a primit un placebo , fara antrenament.

La cele doua grupuri care s-au antrenat, s-a observat o crestere a nivelului de GH in timpul antrenamentelor. Cercetatorii au remarcat de asemenea ca nivelul de GH la cei care au primit aminoacizi s-a mentinut crescut timp de 60 de minute, lucru care nu s-a intalnit la grupul placebo. Acest fapt i-a condus la concluzia ca acesti aminoacizi administrati inaintea antrenamentului nu ofera o crestere a secretie de GH mai mare decat in timpul unui antrenament simplu (adica fara administrare anterioara de aminoacizi), insa combinatia de aminoacizi utilizata poate stimula secretia in conditii de odihna.S-a incercat gasirea unei explicatii de ce aminoacizii nu stimuleaza secretia de GH in timpul antrenamentelor : se stie ca in timpul efortului fizic fluxul de sange este redirectionat preponderent catre musculatura si mai putin catre aparatul gastrointestinal (acolo unde are loc de fapt absorbtia aminoacizilor). O posibila cale de a contracara acest efect ar fi suplimentarea dozei de aminoacizi administrate. Aceasta tehnica este insotita de riscuri, pentru ca o concentratie prea mare de aminoacizi in intestin atrage apa in lumenul intestinal, conducand la greata si discomfort intestinal.

Alta posibila explicatie ar putea fi existenta unui sunt la nivelul vaselor de sange intestinale, care transporta aminoacizii direct la ficat si la muschi, ramanand o cantitate insuficient de mica in fluxul sanguin, care ajungand la creier nu mai are capacitatea de a stimula secretia de GH.O alta posibilitate ar fi existenta unor substante care inhiba eliberarea de GH in timpul exercitiilor. De exemplu, in timpul exercitiilor acizii grasi liberi, care inhiba eliberarea GH din glanda pituitara, sunt deversati in sange. Acelasi lucru se intampla si cand nivelul glucozei este crescut, de exemplu atunci cand este consumata o masa bogata in aminoacizi la scurt timp inaintea antrenamentului, mai ales daca alimentele ingerate contin carbohidrati cu un indice hiperglicemiant ridicat.

Chiar si proteinele pot interfera cu inducerea eliberarii de GH provocata de arginina in timpul antrenamentelor. De exemplu, consumul de aminoacizi cu catena ramificata inainte de antrenament pare sa scada secretia de GH. Oamenii de stiinta explica acest lucru prin faptul ca aminoacizii cu catena ramificata scad concentratia de serotonina, un neurotransmitator cerebral, care stimuleaza eliberarea de hormon de crestere. Pe de alta parte, arginina ar creste eliberarea de GH deoarece ea are capacitatea de a inhiba principalul inhibitor al GH-ului, si anume stomatostatina. Se stie ca inhibitia inhibitorului inseamna de fapt stimulare...

Consumand tot timpul o dieta bogata in proteine, asa cum fac cei mai multi dintre culturisti, nivelul GH-ului va fi mult crescut peste valoarea bazala. Un nivel atat de crescut inhiba orice efect pe care l-ar putea avea administrarea inainte de antrenament de aminoacizi stimulatori.Poate cel mai interesant aspect al acestui studiu a fost faptul ca nivelul de GH a crescut la administrarea combinatiei de aminoacizi abia la o ora dupa antrenament. Acest fapt se inscrie in datele gasite de alte cateva studii care arata ca administrarea de aminoacizi provoaca dupa antrenament un efect anabolic sustinut.

Cum alegi un nutritionist bun in Bucuresti?

22 Aprilie 2025

Menținerea unei stări optime de sănătate și prevenirea afecțiunilor cronice presupun, în mod esențial, adoptarea unui regim alimentar echilibrat. Pentru a obține rezultate sustenabile și adaptate nevoilor proprii, este indicată consultarea unui expert în nutriție. Deși în București există numeroși profesioniști în acest domeniu, identificarea celui mai potrivit poate deveni o sarcină dificilă fără un set clar de repere.

Acest material îți oferă câteva direcții utile pentru a facilita procesul de selecție. În primul rând, este esențial să te asiguri că nutriționistul are o pregătire academică solidă și o practică relevantă în domeniu. Un dietetician calificat este, de regulă, absolvent al unei instituții de învățământ superior din aria științelor medicale, cu specializare în Nutriție și Dietetică. Acesta este capabil să interpreteze rezultatele analizelor clinice și să conceapă planuri nutriționale personalizate, în funcție de particularitățile fiziologice ale fiecărui individ.

Totodată, este recomandabil să alegi un specialist care deține experiență practică în aria ta de interes – fie că urmărești reducerea greutății corporale, dezvoltarea masei musculare sau controlul unei patologii specifice, cum ar fi diabetul. Un profesionist competent va solicita evaluări medicale înainte de a propune o intervenție alimentară, evitând dietele dezechilibrate sau soluțiile extreme. Un plan nutrițional eficient trebuie să fie realist, sustenabil și integrat stilului tău de viață.

Evaluarea opiniilor altor pacienți poate constitui, de asemenea, un criteriu valoros. Recenziile disponibile online sau recomandările directe pot oferi indicii relevante despre seriozitatea, empatia și eficiența specialistului. În plus, este important să iei în calcul amplasarea cabinetului, disponibilitatea programărilor și opțiunile de consiliere la distanță – mai ales în contextul actual, în care telemedicina este tot mai frecvent utilizată.

Pentru a simplifica alegerea, îți recomandăm Centrul Medical Superfit, unde vei găsi o echipă de profesioniști cu experiență și acces la tehnologii de ultimă generație, pregătiți să te sprijine cu soluții personalizate și eficiente. Îi poți contacta telefonic la 0722 61 67 85 sau poți face o vizită la sediul din Str. Moise Nicoară 20, sector 3, București.

Remedii Naturale pentru Sănătatea Articulațiilor

3 Aprilie 2025

Pentru a ne menține articulațiile sănătoase, e important să le folosim corect și să le protejăm de suprasolicitare. Mișcarea regulată, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau yoga, ajută la menținerea flexibilității și la întărirea mușchilor care susțin articulațiile.

Hidratarea joacă și ea un rol esențial, deoarece lichidul sinovial din articulații are nevoie de apă pentru a le menține lubrifiate. Alimentația echilibrată contribuie și ea la sănătatea articulațiilor. Alimente bogate în omega-3, cum ar fi peștele gras, nucile și semințele, reduc inflamația, iar colagenul și vitamina C din citrice, ardei sau supa de oase ajută la regenerarea cartilajului. E bine să evităm excesul de zahăr și alimentele ultraprocesate, care pot favoriza inflamația și rigiditatea articulară.

Greutatea corporală are un impact mare asupra articulațiilor, mai ales asupra genunchilor, șoldurilor și coloanei vertebrale. Dacă avem kilograme în plus, presiunea asupra acestor articulații crește, ceea ce poate duce la uzură și dureri. Menținerea unei greutăți sănătoase printr-o alimentație echilibrată și mișcare regulată poate preveni multe probleme.

Nu în ultimul rând, postura corectă și evitarea mișcărilor bruște sau repetitive pot preveni accidentările. Dacă stăm mult timp la birou, e bine să facem pauze pentru a ne mișca, iar dacă ridicăm greutăți, trebuie să folosim tehnici corecte pentru a proteja coloana și articulațiile. Cu puțină grijă și atenție, ne putem menține articulațiile sănătoase și flexibile pentru mai mult timp!

Magneziul, mineralul esenţial pentru sănătatea ta!

17 Februarie 2025

Magneziul este un mineral esențial pentru sănătatea noastră, dar adesea trecut cu vederea. Joacă un rol crucial în peste 300 de reacții biochimice din organism, contribuind la funcționarea optimă a mușchilor și a sistemului nervos, la reglarea glicemiei și la menținerea sănătății oaselor.

Un nivel adecvat de magneziu ajută la reducerea stresului și a oboselii, îmbunătățind calitatea somnului și starea generală de bine. De asemenea, susține sănătatea cardiovasculară, ajutând la menținerea unei tensiuni arteriale normale și la prevenirea aritmiilor. Alimente precum nucile, semințele, legumele cu frunze verzi și cerealele integrale sunt surse excelente de magneziu, dar uneori suplimentele pot fi necesare, mai ales în perioade de stres intens sau efort fizic crescut.

Deficiența de magneziu poate duce la crampe musculare, iritabilitate, insomnie și chiar probleme cardiace, așa că este important să ne asigurăm că avem un aport suficient pentru o viață echilibrată și sănătoasă.