PROBIOTICELE, BACTERIILE BENEFICE

In ultima vreme etichetele unor produse ne confrunta cu un nou termen cel de mancare probiotica. Dar ce inseamna aceasta?

Totul este strans legat de flora intestinala alcatuita dintr-un numar imens de bacterii probiotice. Denumirea de probiotice a acestora provine de la actiunea lor pentru viata, contrar antibioticelor care inseamna anti-viata. Corpul nostru este construit pentru a avea o relatie simbiotica cu bacteriile probiotice. Mai pe inteles, ele ne ajuta sa ne digeram hrana, ne apara de microorganisme daunatoare mentinandu-ne intr-o stare de echilibru iar noi, in schimb, suntem un hotel de 5 stele all-inclusive pentru ele. Rezonabil, nu-i asa?

Ele se gasesc in numar mai mic in stomac datorita acidului gastric proliferand in intestine, concentratia cea mai mare gasindu-se in intestinul gros. O populatie numeroasa a bacteriilor probiotice este necesara pentru a ne ajuta la digestie si pentru a ne apara organismul de microorganismele daunatoare. Cand numarul lor scade in comparatie cu bacteriile daunatoare organismul inceteaza sa mai functioneze normal si in timp poate duce la probleme serioase de sanatate. Proportia normala este de 85% bacterii probiotice si 15% bacterii potential daunatoare.

Corpul nostru incepe sa acumuleze bacterii din momentul in care procesul de nastere se declanseaza, fetusul dezvoltandu-se pana atunci intr-un mediu steril. Laptele matern este principala sursa de probiotice in primele luni ale vietii. Flora intestinala se va dezvolta rapid copilul adunand bacterii bune si rele din mediul sau inconjurator si de la oamenii cu care intra in contact. Este foarte important ca bebelusul sa fie expus cat mai repede posibil la surse sigure de bacterii probiotice. Sistemul imunitar invata sa recunoasca si sa tolereze colonizarea bacteriana in jurul primului an de viata. O data ce acest proces de colonizare a sistemului digestiv este complect, flora intestinala formata va ramane in mare parte constanta tot restul vietii. Pe masura ce ne maturizam si personalitatea noastra manifesta caracteristici fixe si preferinte clare asa si sistemul digestiv dobandeste o preferinta pentru cocktail-ul de bacterii pe care a fost deja programat sa-l recunoasca. Devine foarte dificil sa convingem ulterior organismul sa recunoasca sau sa accepte noi bacterii benefice.

Studii stiintifice au relevat o serie de beneficii ale probioticelor:

Descompunerea hidrocarburilor, adica, alimentele sunt descompuse in elementele lor de baza pentru a putea fi absorbite cat mai eficient de catre sistemul digestiv astfel probioticele, marind potentialul nutritiv si intarind cresterea celulara si dezvoltarea normala in general.

Probioticele se infiltreaza sub stratul de tartru intestinal detasandu-l si ajutand la eliminarea naturala a acestuia, pastrand curatenia sistemului digestiv. Constipatia este rapid inlaturata iar miscarile tractului intestinal se normalizeaza rapid, combatand si diarea. Simbioza lor cu tesuturile si celulele din organe ajuta la metabolizarea proteinelor ducand la eliminarea apelor reziduale din organism. Prin curatarea colonului respiratia urat mirositoare si mirosul transpiratiei este redus deoarece organismul nu mai este nevoit sa elimine toxinele prin plamani si glandele sudoripare.

Ele produc o cantitate insemnata de enzime si maresc aportul de vitamine si nutrienti, in special a vitaminelor B si K, a acizilor grasi, a calciului si a fierului.

Un alt beneficiu este ajutorul pe care probioticele il aduc sistemului imunitar, stimulandu-l in procesul de formare a anticorpilor, atasandu-se de peretii intestinali formeaza un mediu usor acid care descurajeaza dezvoltarea bacteriilor provocatoare de boli, deci usureaza munca sistemului imunitar. Din aceste motive ele sunt printre altele folosite in terapii care ajuta la diminuarea alergiilor. Ajuta la distrugerea virusilor si a parazitilor imbunatatindu-ne dramatic sanatatea.

S-au constatat un nivel scazut al colesterolului, o imbunatatire a alergiilor si afectiunilor dermatologice si o incidenta scazuta a micozelor atunci cand se consuma probiotice.

Deci avem numai de castigat din consumul lor si foarte mult de pierdut prin neglijarea acestei relatii cu adevarat pe viata. Iar acum ca stim ce sunt, iata si o lista de alimente probiotice, cunoscute si sub denumirea de alimente vii:
Cele mai multe probiotice din alimentatia noastra provin din bacteriile lactice. Ele se gasesc in iaurturi, kefir si unele branzeturi moi, ca de exemplu branza proaspata de vaci. Trebuie sa fim atenti cand alegem iaurtul de pe raft, el nu trebuie sa contina lapte praf reconstituit, arome, coloranti, fructe, agenti de ingrasare, zahar, glucoza sau fructoza. Un alt indicator este perioada de valabilitate care nu trebuie sa depaseasca 10 zile.

Alte surse naturale de probiotice la indemana tuturor sunt muraturile (cu recomandarea de a fi consumate cu moderatie sau in unele cazuri contraindicate din cauza continutului ridicat de sare), ceapa, prazul, cicoarea, drojdia de bere.

Dr. Serban Damian

Acest articol a fost vizualizat de 48792 ori.