ALIMENTATIA IN COLECISTITA

Colecistitele cronice sunt inflamatii ale veziculei biliare care pot, in unele cazuri, sa favorizeze formarea pietrelor (litiaza biliara). Atat colecistitele cronice cat si litiaza biliara sunt boli care apar mai ales la femei si se manifesta cu dureri, resimtite in portiunea superioara dreapta a abdomenului, greata si uneori febra, fenomene provocate sau agravate mai ales de consumul de alimente grase, greu digestibile, de suparari si oboseala.

Alimentele indicate in aceste boli sunt urmatoarele:

Bauturi: ceai de musetel, de sunatoare, de tei, sucuri de fructe, zeama de compot, din cand in cand cate un pahar de vin taiat cu apa, la masa. In cazurile de colecistita in care laptele simplu nu se tolereaza, acesta se poate amesteca fie cu ceai, fie cu o lingurita de carbonat de calciu la o ceasca, sau se va da in diverse preparate. Iaurtul poate inlocui perfect laptele.

Paine: alba sau neagra, de preferinta prajita.

Supe: de legume, strecurate si ingrosate cu fainoase, cu galusti de gris, cu fulgi de albus, supe-creme preparate din zarzavat pasat, supa a la grec, borsuri din legume cu adaos de perisoare de carne sau zarzavat taiat marunt. Supele se pot acri cu suc de lamaie, bors sau iaurt acru. Ciorbele si supele devin mai hranitoare daca se bat cu lapte sau iaurt. Uneori, dupa toleranta, se poate adauga cate ¼ galbenus crud la portia de supa. In general, fiindca regimul este sarac in grasimi, uleiul trebuie rezervat pentru mancare si salate si adaugat in supe. In schimb, se poate adauga cate putin unt in supele-creme de legume. Supele de fructe drese cu lapte sunt permise bolnavilor, daca sunt preparate dietetic. Supele se vitaminizeaza cu verdeata proaspata, tocata marunt, adaugata la servire, cu suc de lamaie.

Fainoase: albe, de buna calitate (gris, orez, taitei, macaroane, fulgi de ovaz), bine fierte, mai ales ca budinci sau sufleuri, mamaliga moale, dar bine fiarta. Fainoasele se fierb intr-un volum de apa clocotita de trei ori mai mare decat cantitatea lor. Orezul pentru pilaf si grisul se vor fierbe in regimul pentru colecistita in supa limpede de zarzavat. Pilaful fiert in zeama de zarzavat, pe langa vitaminele si sarurile minerale pe care le castiga, capata un gust foarte placut care aminteste gustul pilafului de pui. Pentru ca orezul sa ramana bob de bob se fierbe intr-o cantitate mare de apa clocotita. In felul acesta orezul nu trebuie amestecat, deoarece nu se prinde de fund si ramane cu bobul intreg. Untul se adauga la servire. Sufleurile si budincile au caracteristic faptul ca li se adauga o cantitate mai mica de grasime decat de obicei. Ele se prepara de preferinta cu albus batut spuma si rareori cu putin galbenus.

Carne: carne slaba de vaca, vitel, pasare, sunca slaba, uneori partea slaba a mielului, a carnii de porc. Carnea se prepara in aceasta dieta de obicei sub forma de rasol, de gratar, sau ca bucati mai mici batute sub forma de snitel dietetic.

Peste: slab, de apa curgatoare, salau, stiuca, pastrav, lin, crapcean

Branzeturi: proaspete, cas, urda, branza de vaci, telemea desarata, cascaval moale, putin sarat

Oua: si in particular albusul de ou se permit sub forma de omleta pe aburi preparata numai din albus, albus batut spuma in sufleuri sau budinci, uneori ou intreg moale pe stomacul gol ori ochi romanesc sau cate ¼ de ou intreg in preparate, sau ¼ de galbenus crud batut in supa; nu se recomanda oul de rata. Ca sa nu fie fada ca gust, omleta de albus se serveste cu branza telemea, cascaval ras sau sos de rosii dietetic.

Legume: fierte ca pireuri, soteuri sau preparate la aburi, ori inabusite in grasime; atat varza cat si conopida vor fi permise in cantitate mica si cu adaos moderat de grasime. Se recomanda, in special, salata de sfecla coapta rasa. Deasemenea se pot da ca salate: rosiile (dupa toleranta), salata verde frageda, salata de varza alba cruda, ardei grasi copti taiati in cantitate moderata, salata de morcov crud ras, salata de andive si de fasole verde fiarta.

Leguminoase: mazare uscata, fasole uscata, linte se permit exceptional in cantitate mica, numai ca supe-creme sau pireuri; mazarea verde mica si foarte proaspata se permite ca sote, rar si in cantitate mica.

Sosuri: numai dietetice preparate fara grasime prajita, cu adaos de ulei fiert in sos sau de unt adaugat la servire in sosul fierbinte (sos de rosii, de legume, de verdeata, de fructe, sos caramel)

Fructe: crude, fara coaja, in cantitate moderata, rase ca pireu sau sub forma de pireu inglobat in spuma de albus, coapte la cuptor, ori sub forma de compot, bine fiert si nu excesiv indulcit. In aceasta dieta nu se va face abuz de compot, deoarece produce fermentatii. Sucurile de fructe proaspete sunt foarte recomandate. Se permit in cantitate mica ciresele, merele si prunele fara coaja

Deserturi: fainoase cu lapte, siropuri, sufleuri din albus si pireu de fructe, budinci din fainoase indulcite cu fructe din siropuri, prajituri din aluat uscat cu branza de vaci, marmelada, chec de albusuri

Condimente: sare in cantitate normala, verdeturi marunt tocate (frunze de patrunjel, telina, marar, tarhon, leustean si cimbru). Pentru deserturi sunt permise: vanilia, scortisoara, cojile si zeama de lamaie sau de portocala, chimenul si anasonul. Foaia de dafin se foloseste in cantitati foarte mici, deasemenea ceapa in prealabil fiarta.

Dr. Roxana Popescu

Acest articol a fost vizualizat de 134962 ori.