CRAMPELE MUSCULARE

Cred ca oricine a suferit o crampa musculara, cel putin odata in viata. Se poate intampla atunci cand jucam tenis, inotam sau suntem la sala, dar si atunci cand stam, ne plimbam sau dormim. Uneori cea mai mica si nesemnificativa miscare poate declansa o crampa musculara extrem de neplacuta.

Crampele musculare sunt contracturi involuntare la nivelul muschilor scheletici (voluntari). Muschii care trec peste 2 articulatii sunt mai susceptibili de a suferi o crampa musculara. O crampa poate implica o parte a unui muschi sau tot muschiul, iar in unele cazuri chiar mai multi muschi. Cele mai afectate grupe musculare sunt gastrocnemienii (muschii gambei), muschii posteriori ai coapsei, cvadricepsul si de asemenea, muschii bratelor, abdomenul si muschii intercostali.

Desi nu sunt foarte clar elicidate cauzele ce conduc la aparitia cramelor musculare, sunt incriminate intinderile inadecvate si oboseala musculara, care conduc la anomalii in cadrul mecanismelor ce controleaza contractia musculara. Alti factori adusi in discutie sunt antrenamentele sau munca in mediu foarte cald, deshidratarea si pierderea elecrolitilor prin transpiratie (saruri si minerale: potasiu, magneziu, calciu).

Un individ cu o conditie fizica proasta va inregistra oboseala musculara mai repede decat un om antrenat, ceea ce va afecta activitatea nervoasa reflexa la nivel spinal. De asemenea, in lipsa oxigenului in muschi se vor acumula produsi de metabolism care produc spasm. Atunci cand debuteaza crampele, de la nivelul maduvei spinarii pornesc stimuli care mentin muschiul intr-o contractie permanenta.

Unii oameni sunt predispusi la aparitia crampelor, mai ales cele legate de deshidratare: copiii si cei peste 65 de ani, supraponderalii, persoanele epuizate de antrenament sau munca sau cei ce folosesc unele medicamente. Crampele sunt obisnuite la atletii de rezistenta, cum ar fi maratonistii sau persoanele in varsta care fac eforturi fizice epuizante. La sportivi crampele apar in special in perioadele de extrasezon, spre finalul sau dupa un efort intens si prelungit sau noaptea dupa acest efort. Batranii sunt mai susceptibil la crampe datorita atrofiei musculare care incepe in jur de 40 de ani si care este accentuata de inactivitate.

Cum se trateaza crampele musculare?

De obicei crampele dispar pana sa puteti ajunge la un medic. In primul rand trebuie sa incetati imediat activitatea care a declansat crampa. Intindeti usor si masati muschiul contractat, pana cand crampa dispare. Aplicati caldura daca muschiul este tensionat sau rece daca muschiul este dureros la atingere, dupa ce crampa a trecut. Pentru a evita aparitia altor crampe incepeti sa faceti regulat exercitii de flexibilitate inainte si dupa antrenament. De asemenea, nu pierdeti din vedere hidratarea adecvata. Consumati regulat apa, inainte de a simti senzatia de sete. Beti mai multe lichide decat va cere senzatia de sete. Daca faceti antrenamente sau munciti in mediu cald folositi o bautura de rehidratare pentru sportivi.

Desi in mare lor masura crampele musculare sunt niste manifestari banale, fara semnificatie patologica, exista situatii in care pot indica o afectiune grava. Daca aceste crampe sunt severe, frecvente si nu raspund la tratamente obisnuite ar fi bine sa mergeti la un control medical.

Îmbătrânirea articulaţiilor poate fi limitată

25 Noiembrie 2024

Îmbătrânirea fără probleme este despre a-ți păstra sănătatea și energia pe măsură ce anii trec, astfel încât să te bucuri din plin de viață. E vorba de a avea grijă de tine, atât fizic, cât și emoțional, printr-un stil de viață echilibrat care include o alimentație sănătoasă, mișcare regulată și odihnă suficientă. Un aspect esențial este să rămâi activ social și mental.

Conexiunile cu ceilalți și implicarea în activități care îți stimulează mintea te pot ajuta să te simți conectat și împlinit. În plus, gestionarea stresului și a emoțiilor negative joacă un rol important, pentru că liniștea interioară contribuie la sănătatea ta generală.

Totodată, prevenția este cheia. Vizitele regulate la medic, controalele de rutină și adoptarea unor obiceiuri care să sprijine imunitatea te pot ajuta să previi problemele majore. Asta înseamnă și să fii deschis să înveți și să te adaptezi, inclusiv când vine vorba de tehnologie sau noi perspective asupra vieții. Îmbătrânirea fără probleme nu înseamnă să lupți împotriva timpului, ci să-l accepți cu grație, să ai grijă de corpul și mintea ta, și să te bucuri de tot ce ai realizat până acum.

Mic ghid de inlocuiri alimentare

18 Noiembrie 2024

Alegerile alimentare sănătoase joacă un rol esențial în menținerea sănătății și a stării de bine. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase, oferă nutrienții necesari pentru energie și funcționare optimă a organismului.

Consumarea unei varietăți de alimente ajută la prevenirea deficiențelor nutriționale, iar limitarea zahărului, a grăsimilor trans și a alimentelor procesate poate reduce riscul de boli cronice, cum ar fi diabetul sau bolile de inimă. Alegerea porțiilor adecvate și hidratarea corectă completează un stil de viață sănătos, contribuind la un corp și o minte în formă optimă.

Cum previi degradarea creierului?

4 Noiembrie 2024

Menținerea sănătății creierului este esențială pentru o viață activă și echilibrată. Printre cele mai eficiente metode se numără o alimentație sănătoasă, somnul adecvat, activitatea fizică regulată și stimularea mentală continuă.

O dietă bogată în antioxidanți, acizi grași omega-3 și vitamine (cum ar fi vitamina B și E) sprijină funcțiile cognitive. Somnul de calitate ajută la consolidarea memoriei și la regenerarea celulară, iar exercițiile fizice îmbunătățesc circulația sângelui către creier, contribuind la o mai bună funcționare cognitivă. De asemenea, activitățile precum cititul, puzzle-urile, învățarea unei limbi noi sau practicarea unui hobby pot stimula creierul și pot preveni declinul cognitiv.

Menținerea unei vieți sociale active și gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, precum meditația, sunt, de asemenea, importante pentru sănătatea mentală.