Sunteti aici :: Antrenament » SPORTUL - ARGUMENTE FIZIOLOGICE
SPORTUL - ARGUMENTE FIZIOLOGICE
"Sportul i-a imbolnavit poate pe citiva, dar i-a insanatosit pe foarte multi"
Recomandarile de sanatate publica pentru adultii in virsta sint de cel putin 150 min/5 zile, 30 min/zi, de activitate fizica moderat-viguroasa. Moderat (ca fitness aerobic) inseamna cresterea ratei cardiace si respiratorii la 5-6 din 10 puncte. Pentru cresterea fortei se recomanda ridicarea greutatilor, iar a rezistentei, alergarea sau mersul pe bicicleta distante lungi.
Oamenii petrec 8 din cele 16 ore in care nu dorm stind, cu muschii relativ in repaus, in relatie directa, semnificativa epidemiologic, cu bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, factorii de risc ai sindromului metabolic, obezitate, imbatrinire si mortalitate. Avansul tehnologic va continua si inactivitatea oamenilor va creste.
8 ore/zi sint de activitate fizica non-exercitiu, in episoade de 10 min, cu termogeneza parte mare a cheltuielii totale de energie fata de exercitiu. Suportul masei corporale, plus miscari spontane sau deplasare foarte lenta (1mph), cresc cheltuiala de energie a intregului corp de 2,5x mai mult decit statul nemiscat. Accelerometria a estimat ca adultii tineri sedentari fac miscari corporale echivalind cu mersul a 1300 m/zi. Orice tip de contractie musculara scurta, dar frecventa, poate fi necesara pentru a scurt-circuita semnalele moleculare ce duc la boli metabolice.
O prima serie de studii de laborator a oferit dovezi pentru o ratiune moleculara de a mentine niveluri ridicate de activitate zilnica de intensitate redusa si intermitenta prin examinarea reglarii celulare din muschiul scheletic a lipoprotein lipazei (LPL), protein-enzima importanta pentru controlul catabolismului trigliceridelor plasmatice, HDL colesterolului si a altor factori de risc metabolici , afectind hipertensiunea, dislipidemia indusa de diabet, boala coronariana, sindromul metabolic, imbatrinirea. LPL are efecte pozitive in prevenirea adipozitatii induse de dieta si rezistenta la insulina. LPL nu este afectata de schimbari de activitate fizica in muschii scheletici cu activitate continua (diafragma) si muschiul cardiac. Activitatea LPL este crescuta semnificativ in regiunile de muschi rosu in conditia de activitate non-exercitiu. Exercitiul, comparativ cu inactivitatea, creste activitatea LPL de 2-2,5x in regiunile cel mai putin oxidative ale muschilor piciorului (tipul de muschi alb de contractare rapida), dar cind LPL este deja crescuta datorita activitatii non-exercitiu nu se constata nici o crestere a LPL dupa antrenamentul intensiv de 2 saptamini. Cresterea este pierduta intr-o singura zi de inactivitate. Consecutiv, concentratia plasmatica de HDL colesterol a fost cu 20% mai mica in conditia inactiva. Analiza transcriptiei a mii de gene a demonstrat ca expresia multor gene a fost initiata, in timp ce a altora a fost oprita in muschii de postura ai piciorului in timpul de inactivitate contractila. Studii de inhibare a transcrierii indica descresterea LPL in inactivitate datorita cresterii activitatii altei gene care opreste functia LPL in endoteliul capilar. Activitatea non-exercitiu de 4 ore restabileste functia LPL. Acest fapt este consistent cu reglarea pretranslationala a expresiei genei LPL. Acidul nicotinic este un stimul care semnalizeaza prevenirea supresiei activitatii LPL.
Reducerea experimentala a statului in picioare spontan normal si a timpului ambulatoriu au un efect mult mai mare asupra reglarii LPL decit adaugarea antrenamentului fizic viguros peste nivelul normal de activitate non-exercitiu si declanseaza procese celulare unice, calitativ diferite de raspunsul la exercitiu.
Adauga un comentariu
Completati codul din imagine (daca nu vedeti codul, apasati pe butonul trimite pentru a se genera alt cod)
Nota : campurile marcate cu * sunt obligatorii