AUTOMEDICATIA, DEPENDENTA DE PSIHOTROPE

Sunt multi cei care decid sa se trateze singuri, fara indrumarile unui medic cu toate ca unele persoane ajung intr-o unitate sanitara, incep tratamentul sub indrumare si dupa aceea continua pe cont propriu.

Cele mai utilizate medicamente in regim de automedicatie sunt substantele care influenteaza starea psihica, anxioliticele fiind cele de care se face abuz in mod curent. Dintre consumatori o pondere mai mare o au femeile, iar peste 50% dintre ele iÅŸi administreaza medicatia continuu.

Pacientul este cel care detine controlul asupra tratamentului in afara spitalizarii deÅŸi exista inca medici care cred ca pacientul va face intocmai cum este instruit daca-i prescri o reteta.

In cazul automedicatiei, totul este posibil. Pacientii consuma orice, de la psihotrope, antibiotice, analgezice ÅŸi antiulceroase pana la citostatice ÅŸi antimalarice.

Aproximativ 40% dintre consumatori apeleaza la medicamente pentru a trata o problema similara care a fost anterior tratata de catre un medic.

La modul general, automedicarea cu orice fel de medicamente, nu doar cu cele psihiatrice este adesea asociata cu:

• putine vizite la medic in ultimele 12 luni
• uzul de terapii complementare
• durere in ultimele 6 luni
• nemultumire crescuta fata de modul in care afectiunea a fost investigata sau de modul in care a fost stabilit diagnosticul si prezentat planul de tratament.

Importanta crescuta a prescrierii medicamentelor psihotrope este rezultatul combinatiei dintre:

• cresterea frecventei problemelor de sanatate mentala (de la insomnia primara si pana la schizofrenie si demente)
• scaderea dramatica a pragului de toleranta (la suferinta emotionala) al persoanelor care solicita ajutor specializat

Tentatia de a recurge la aceste substante este mare, dat fiind efectul lor relativ prompt in conditiile unui efort minim de adaptare. Practic, nu este nevoie de mai mult de 1-2 minute pe zi pentru a administra tratamentul. Este mult mai la indemana si mai simplu decat gasirea unor noi modalitati de rezolvare a unei anumite probleme sau luarea unei decizii majore (cum ar fi plecarea dintr-un mediu nociv sau care reclama abilitati pe care o persoana fie ca nu le are, fie ca le are insuficient dezvoltate).

Cei care se automedicheaza cu psihotrope pot avea in comun:

• conditii somatice si/sau psihiatrice multiple sau de severitate crescuta
• un nivel scazut de functionalitate si o calitate redusa a vietii
• un istoric din care sa rezulte ca au avut:

1) raspuns scazut la tratament
2) efecte secundare mai importante, inclusiv intoleranta la anumite medicamente
3) remisiuni partiale sau de scurta durata, care au dus la reinitierea tratamentului sau la cresterea dozelor

Atitudinile fata de consumul de medicamente psihotrope si dependenta fata de ele pot fi diferentiate in functie de durata si frecventa de administrare a acestora si mai putin tinand cont de factori ca activitatea profesionala sau genul celor care consuma.

Exista doua aspecte principale:

1) Cei care utilizeaza medicamentele din dorinta de a fi mai bine.

Acestia sunt constienti de atasamentul lor fata de pastile, afirma ca ar dori sa fie capabili sa se descurce fara ele, dar continua sa le consume timp indelungat, dupa un tipar invatat. Intrucat fac acest lucru si dupa ce simptomele au ajuns sa fie controlate, fenomenul seamana cu o cautare a unei stari de "super-sanatate". In minte le apare adesea gandul: "daca iau aceste medicamente inseamna ca sunt bolnav" si astfel se intretine o incertitudine de fond cu privire la statusul afectiunii pentru care au primit tratamentul respectiv.

2) Asteptarile ridicate cu privire la efectul terapeutic al medicatiei prescrisa de doctor, investit cu multa autoritate in privinta puterii sale de a prescrie tratamentul pe care il considera cel mai potrivit intr-o situatie data, a stabili dozele, durata, a substitui unele medicamente cu altele etc.

Mergi la consult cand nu te simti bine si atunci te astepti ca in prim planul relatiei medic-pacient sa fie intentia de ameliorare/vindecare a simptomelor. Indiferent de boala, de medicament, sau de faptul ca multi pacienti nu par a vedea si altceva in prospect in afara rubricii "efecte secundare" peste 50% dintre cei care se automedicheaza au o privire mai degraba pozitiva asupra medicamentelor psihotrope. Dintre acesti 50%, 75% spun ca "au redescoperit bucuria de a trai" sau oricum ca le este mult mai bine.

Dintre consumatori, unii declara consumul, altii nu, insa mai toti recunosc faptul ca uzul de psihotrope in sine evidentiaza dificultati psihologice, care au similaritati clare cu "slabiciunea". Consumatorii considera uzul de psihotrope ca fiind absolut legitim, pentru ca ii ajuta sa suporte mai usor evenimentele negative de viata si sa functioneze mai bine in plan profesional si personal. Mai mult, reusesc astfel sa controleze stari emotionale foarte dificil de tolerat fara pastile. Paradoxal, se pare ca inclusiv abordarea moderna a tratamentelor, in care pacientul nu este doar un inghititor pasiv de pastile, ci un colaborator cu "atributii extinse" in ceeea ce priveste managementul propriei stari de sanatate, poate incuraja automedicatia. Asa ca, la un moment dat, anumiti pacienti ajung la concluzia ca pot deveni "independenti" de relatia terapeutica dupa care decid pe cont propriu.

Dr. Corneliu Ungureanu

Psihiatru Mental Health Clinic

Acest articol a fost vizualizat de 25811 ori.