PROPOLISUL

Propolisul este produsul apicol cu utilizari din ce in ce mai largi in terapeutica. Propolisul se prezinta ca o masa compacta cu structura neuniforma, aglomerata, sub forma de bulgari, de culoare bruna-galbuie, verzuie, rosietica sau negricioasa cu reflexe stralucitoare. Mirosul este pronuntat aromat, specific, placut asemanator balsamurilor. La temperatura camerei are consistenta solida, la temperatura scazuta devine casanta, sfaramicioasa, iar la temperatura mai ridicata se inmoaie si capata aspect lipicios. Originea propolisului se afla in substanta cleioasa, rasinoasa, de pe mugurii unor pomi (pomi fructiferi, plop, mesteacan, conifere) pe care albinele o recolteaza, o transporta in stup in cosuletele de polen si o supun unui proces de prelucrare specifica.

Componentele majore ale propolisului sunt rasinile, ceara si substantele flavonoide. Componentele minore sunt alcatuite din uleiuri volatile, substante minerale, vitamine, enzime, taninuri iar constituientii auxiliari sunt reprezentati de polen si impuritati.

Rasinile constituie fractiunea majoritara si ele sunt alcatuite in cea mai mare parte din acizi monocarboxilici ciclici in stare libera. Natura si proportia acestor acizi sunt diferite fata de cei existenti in rasinile de conifere. In structura rasinii din propolis s-au mai identificat cantitati reduse si de alti acizi in stare libera (benzoic, cinamic, ferulic, cafeic), precum si substante cumarinice, vanilina, alcool benzilic si esteri ai acizilor benzoic, cinamic si cumaric. Se presupune ca esterii aromatici constituie o fractiune a suportului actiunii antimicrobiene a propolisului.

Cantitativ, ceara constituie al doilea component al propolisului brut, care poate ajunge pana la 20% din masa lui. Ceara din propolis are o dubla origine, deci este alcatuita din doua fractiuni. O fractiune vegetala constituita din ceara existenta in structura substantei cleioase de pe mugurii arborilor care reprezinta materia prima a propolisului, iar cea de-a doua fractiune este alcatuita din ceara propriu-zisa pe care albinele o adauga in procesul de transformare a materiei prime in propolis. Se apreciaza ca proportia celor doua fractiuni din ceara propolisului (ceara vegetala/ceara de albine) este cam 3:1. Datorita originii sale ceara din propolis are alta compozitie si insusiri decat ceara de albine. Consistenta este relativ moale si lipicioasa, culoarea bruna-maronie cu reflexe verzui si miros pronuntat aromat. Ceara nu este considerata ca fiind component valoros al propolisului, din contra, proportia crescuta constituie neregula.

Substantele flavonoide sunt abundent reprezentate in propolis, reprezentand 15-20% din masa acestuia. Alaturi de rasini ele sunt componentele cele mai valoroase din punct de vedere terapeutic, ceea ce face ca in activitatea practica aceste doua grupe de substante sa se extraga impreuna in mod selectiv si sa se utilizeze ca atare in diverse forme de preparare, cum ar fi tincturile. Flavonoidele alcatuiesc o clasa de substante biologic active de origine vegetala utile organismului, fiind denumite si bioflavonoide. In propolis s-au identificat 21 asemenea substante (flavone, flavonoli, flavonone). Printre insusirile utile ale bioflavonoidelor se inscriu si cele protectoare asupra circulatiei sanguine, prin aceea ca reduc permeabilitatea vasculara, deci maresc rezistenta vaselor capilare. Alte efecte benefice sunt reprezentate de: prevenirea fenomenelor de ateroscleroza cerebrala precum si a accidentelor cerebrale, contribuie la scaderea colesterolului si a tensiunii arteriale.

Uleiurile volatile se inscriu in categoria componentelor minore din punct de vedere cantitativ (0,1-0,5%). Aceste uleiuri se gasesc in amestec cu rasinile sub forma de balsamuri. Ele sunt bine reprezentate in propolis, dar nu in cantitate exagerata. Este posibil ca propolisul provenit din materia prima recoltata de pe mugurii de conifere sa aiba un continut mai mare de substante volatile.

In propolis s-au decelat si substante azotoase precum si unele zaharuri, dar se pare ca acestea isi au originea in polenul pe care albinele il adauga in timpul prelucrarii materialului primar. Substantele azotoase reprezinta 1-2% echivalent proteina. In hidrolizatul acid s-au decelat 18 aminoacizi, cei esentiali fiind prezenti in totalitate.

S-au identificat si unele zaharuri, cum ar fi glucoza, fructoza, vitamine liposolubile (A, E) si hidrosolubile (B, PP, C), precum si enzime. Substantele minerale din propolisul de buna calitate se situeaza in intervalul 0,5-1,0%. Dintre acestea un loc particular il detin microelementele care reprezinta aproape jumatate din continutul total. In extractul alcoolic uscat s-au decelat 17 microelemente si anume: aluminiu, cupru, magneziu, zinc, siliciu, mangan, bariu, strontiu, titan, staniu, argint, nichel, crom, vanadiu, cobalt si molibden. Continutul fiecaruia se situeaza in domeniul 10-3 % (vanadiu, cobalt, molibden) si 4-4,5 x 10-2% (aluminiu, cupru, magneziu). O parte din componentele chimice ale propolisului isi au originea in polen, care reprezinta cam 5% din produsul brut.

Astfel natura substantelor componente ii confera propolisului o activitate antibacteriana, antibiotica, cicatrizanta, imunologica si antispastica.Prin aceasta el contribuie la vindecarea ranilor, a plagilor, a afectiunilor cailor respiratorii, ale aparatului digestiv. La unele persoane poate insa produce reactii alergice si din aceasta cauza se recomanda testarea inainte de administrare.

Voteaza articolul ( Articolul este votat ca supeeeerrrr!!!.)

Acest articol a fost vizualizat de 1776 ori.

Adauga un comentariu Acest articol are 0 comentarii.

Adauga un comentariu

Nume Prenume : *
Email : *
Comentarii : *
Cod verificare : *	Completati codul din imagine (daca nu vedeti codul, apasati pe butonul trimite pentru a se genera alt cod)
	Nota : campurile marcate cu * sunt obligatorii