Victor Vlad (maratonist)
Nu sunt multi maratonisti in Romania, dar printre acestia se afla sportivi foarte valorosi. Victor este unul dintre acestia.
Are 44 ani, este inginer electronist si are o fetita de 8 ani (clasa 2-a) pasionata de dans. S-a apucat de sport dupa 35 ani.
Din 1986 a inceput cu orientarea sportiva, dupa o intalnire providentiala cu sportivii clubului Locomotiva, pe care i-a intalnit in tren, intorcandu-se de la Busteni. Mai facuse inainte orientare la "premiliatra" la Targu Mures. Pentru cei care nu stiu, orientarea sportiva presupune alergarea prin padure : ai o harta, busola si trebuie sa parcurgi un traseu marcat, trecand prin mai multe posturi de control, care se regasesc pe harta. Castiga cel care parcurge traseul in cel mai scurt timp. Este un sport foarte frumos, poate chiar mai frumos decat atletismul, doar ca nu este popularizat la noi.Dar nu despre orientare am discutat cu el. Victor este un alergator talentat si un maratonist de exceptie. S-a clasat pe primele locuri la multe concursuri si a terminat maratoane cu timpi care il plaseaza printre cei mai valorosi sportivi de la noi din tara.
Cand ai facut trecerea de la orientare sportiva la atletism?
In 1994 a fost organizat Challange Day in Bucuresti, in cadrul caruia a existat si un maraton - se pleca de la Universitate, se alerga pana la Balotesti, pe DN1, si trebuia sa ne intoarcem pe acelasi traseu pana la Stadionul Tineretului, unde era finisul. Eram in forma, insa nu extraordinara - am terminat cursa in 3 ore 44 minute. Ma antrenament destul de mult si atunci, insa nu ca acum. La orientare eram in primii 10 din tara, totusi nu era suficient pentru maraton. Imi aduc aminte ca am alergat maratonul incaltat cu niste pantofi de alergare "Pionier", de productie autohtona... groaznici. Prima experienta nu a fost prea grozava. La kilometrul 38 a trebuit sa ma opresc din alergare si sa continui mergand. Imi simteam picioarele foarte lungi... A fost cumplit. Aflasem despre acest maraton si m-am antrenat o perioada, dar nu la nivelul optim. Dupa acest prim maraton am continuat cu orientarea. Am fost in Scotia la Campionatele Mondialele de Orientare, veterani si am cunoscut cativa alergatori romani. Desi nu aveam 35 de ani, am inceput sa merg si eu la concursurile lor. In 1998 am intrat si eu la veterani si practic atunci m-am pus si eu pe alergat. Am renuntat intr-o oarecare masura la orientare, dar totusi ma mai duc la cateva concursuri pe an. Din pacate, situatia orientarii sportive s-a deteriorat dupa Revolutie. Din 1998 am progresat continuu, in sensul ca timpii mei de concurs scad continuu.
Care a fost urmatorul pas dupa acest maraton?
Am alergat la un semimaraton la Cluj, pe care l-am terminat in 1 ora 32 minute. Apoi am mers in Grecia la Balcaniada si am obtinut un timp de 1 ora 28 minute la semimaraton, tot in 1998. Mi s-a parut foarte dificil, pentru ca nu eram pregatit pentru asa ceva. Am fost foarte obosit si am facut febra musculara. Apoi i-am intalnit pe Stefan Oprina si Danut Cernat si am inceput sa alergam in grup. Este o mare diferenta intre a te pregati de unul singur si alergarea in grup.
Cu ce te ajuta alergarea in grup?
In afara ca scapi mai usor de plictiseala inevitabila din timpul antrenamentelor, nu mai simti oboseala. Este important ca grupul sa fie alcatuit din oameni cu valoare asemanatoare. E adevarat ca antrenamentele pot sa fie diferite - intervale, tempo-uri, insa 80% se pot face impreuna. Pe mine m-a ajutat in mod special prin faptul ca am inceput sa fac intensitate. Inainte faceam numai rezistenta. In felul acesta am putut sa imi cresc viteza.
La ce esti mai bun: probe de viteza sau de rezistenta?
Cred ca la cele de rezistenta. La cele de viteza ma straduiesc mai mult. Este adevarat ca am rezultate bune si la probe de viteza, insa simt ca depun mai mult efort. Spre exemplu, acum la maratonul de la Atena mi-am facut grafic de cursa si pot sa spun ca am fost secunda pe secunda. La un moment dat, la kilometrul 10 chiar eram cu 30 de secunde in avans, insa la kilometrul 35 eram la secunda. Este important sa stii sa iti dozezi efortul, iar respectarea unui program te ajuta la moral. De obicei incepeam prea tare cursa si imi consumam energia. La Atena mi-am propus sa respect graficul si desi am avut un avans de 30 de secunde pe primii 10 km, am pierdut aproape 2 minute la finalul cursei, deoarece a fost un traseu dificil. Fiecare cursa trebuie gandita.
La cate maratoane ai participat?
Le-am cam pierdut numarul, dar cred ca sunt mai mult de 15. Nu sunt asa de innebunit dupa maratoane. Mult mai mult imi place semimaratonul. Dupa un semimaraton nu ma simt obosit si imi permit sa il fac asa cum vreau eu. La maraton este mai greu, mai ales dupa kilometrul 35. Dupa 1998 am fost la toate maratoanele organizate in Bucuresti si le-am terminat cam intre 2:50 si 3:00.
Ai facut un salt calitativ foarte mare fata de primul maraton. Cum il explici?
La al doilea maraton am scos 3:28, iar apoi am intrat in grupul despre care aminteam si am inceput sa obtin timpi mult mai buni. Am mai terminat un maraton in 3:01 si apoi toate maratoanele mele au fost sub 3 ore. In 2003 am fost la Atena si am terminat in 2:55, apoi am fost in Danemarca si am alergat la Europenele de Veterani in proba de maraton cu 2:44, dupa ce alergasem 34:54 pe 10.000 metri. A urmat un maraton la Bucuresti pe care l-am terminat in 2:51, in 2004. In 2006 n-am alergat niciun maraton. Insa de 5 ani merg in Franta, la o competitie de 90 km in 6 etape in 4 zile. Anul viitor va fi a 25-a editie. Este o competitie foarte grea. Face cat doua maratoane. Vin sud-africani, marocani, algerieni. Echipa Romaniei a venit mereu in primele 3 , dar am si castigat intr-un an. Am mai fost la Campionatele Mondiale de Veterani de la Linz in Austria, unde am obtinut o medalie de bronz cu echipa in proba de semimaraton.
De ce te antrenezi pentru maraton si celelate concursuri?
Cred ca de placere. E un stimul pentru a trai mai bine. Daca vrei, e un fel de hobby.
Esti cunoscut ca sportiv? Te simti apreciat?
Cred ca da. Pe la toate concursurile unde merg cu grupul meu, suntem recunoscuti. Ni se spune, mai in gluma, mai in serios sa mai stam si noi pe acasa, sa ia si altii premii.
Exista beneficii materiale?
Exista. Spre exemplu, avem o sponsorizare de la Walmark. Ne dau suplimente nutritive si ne ajuta si financiar. Se mai castiga niste bani si ca premii la concursuri. La Maratonul Callatis, unde am iesit pe locul 3, am primit 1200 lei. Dar bucuria cea mai mare a fost ca am realizat cel mai bun timp al meu pana acum (2:39:16).
La marile maratoane nu ai ajuns?
Inca nu. E chestie de bani... Pe cont propriu e greu, iar sponsorii nu se inghesuie sa dea bani. Cel mai mult ne-au ajutat cei de la Walmark.
Cam cati kilometri alergi intr-un an?
Mi-am facut un calcul si adun in jur de 3400 de kilometri
Cum te antrenezi?
Ma antrenez zilnic, dar la 6 zile fac o pauza. Totusi daca intr-o zi am o treaba, sar peste antrenament, nu e chiar asa de strict. Dar in general ma tin de el. Alerg minim 10 km la fiecare antrenament. Cam cu o luna inainte de un concurs incep sa ma antrenez in mod special pentru el. Baza este formata de atatia ani de zile. De obicei fac tempouri in aceasta perioada. La mine, daca nu alerg o saptamana, se simte mult.
Cam cat alergi in medie pe saptamana?
80-90 km. Daca am antrenament de tempo, fac mai multi kilometri, iar daca am viteza, fac mai putini. Per total se compenseaza. Antrenamentul trebuie facut cu cap - adica sa alternezi intensitate cu lunga distanta. Sa zicem ca azi faci 12 km cu viteza medie, in cazul meu 30 de secunde peste viteza de maraton (raportat la kilometru). Maine voi face intervale de cate 1 km la viteza de maraton sau chiar sub aceasta, cu alergare usoara de 150-200 metri intre ele. In ziua urmatoare poti sa faci intervale de 200-400 metri, foarte rapide. O metoda este "scarita" - adica intervale de 200-400-600-800-1000 metri si inapoi. Viteza trebuie sa fie spre 100% din maxim.
Incerc sa ma tin de aceasta schema, dar nu reusesc tot timpul. Sunt zile in care sunt obosit dupa servici si atunci renunt la "bucati" (intervale), pentru ca nu imi ies si atunci nu are rost. La toate antrenamentele ma cronometrez. Ceasul este si prieten si dusman. Ce nu prea fac eu este antrenamentul de tempo, adica alergare lunga la o viteza ceva mai mare decat cea de concurs, constant, fara oboseala. Inainte de un maraton este bine sa faci 2-3 astfel de antrenamente pe 25-30 km. Eu nu prea am timp pentru antrenamente asa lungi. Inainte de maratonul Callatis am facut si niste alergari lungi, in ideea de a ma obisnui cu alergarea pe caldura mare.
La nivelul tau de pregatire, te mai poti bucura de un maraton? Mai ai timp sa te uiti in jurul tau cand alergi?
Nu prea mai ai timp. Sigur, cum a fost la Atena, nu pot sa zic ca nu mi-a facut placere sa fiu aplaudat de catre cei de pe margine. In Franta, mergand de atatia ani, ne cunosc toti; avem numele scris pe numar si oamenii ne striga, ne incurajeaza - nu poti sa ii lasi asa, fara sa faci macar un semn cu mana, ca multumire. Maratonul nu se alearga in ritm epuizant; trebuie sa iti dramuiesti energia astfel incat sa iti ajunga pana la capat. Anul acesta (2007), in Franta, cursele 5 si 6 au fost crunte. Ma bateam pentru locul 6 la general. Trebuia sa il ajung si pe cel din fata si sa fug si ce cel din spate. Totusi am reusit un record personal pe semimaratonul din cursa a 5-a. Eu n-am ajuns niciodata la epuizare. O singura data, pe un cros scurt (1,5 km), am simtit ca trag spre 100%. La maraton este foarte important sa stii traseul de dinainte, mai ales unde este sosirea, ca sa iti poti aprecia distantele si sa stii unde sa accelerezi.
Ce sfaturi i-ai da unei persoane care doreste sa participe la un maraton?
In primul rand trebuie sa aiba timp. Sa-si aloce cel putin 4 antrenamente pe saptamana. Este bine sa respecte schema: in prima zi alergare pe distanta medie, a doua zi intervale mai lungi, a treia zi intervale scurte. Bineinteles, la inceput trebuie sa isi cladeasca baza, alergand progresiv din ce in ce mai mult. Pentru un maraton va trebui sa isi aloce cel putin 3 luni de pregatire. Cu o saptamana inainte de concurs trebuie sa reduca intensitatea antrenamentelor. Eu imi las doar o singura zi de pauza inainte de concurs. Pentru mine e suficient. Asa m-am format eu. Totusi in ultima saptamana nu mai fac deloc intensitate, ci alerg in ritm mult mai lejer; pentru mine asta inseamna 4-4:30 pe km.
Alte tipuri de antrenament mai faci?
Nu, dar sunt constient ca ar trebui. De exemplu, ar fi bine sa lucrez brate, abdomen, spate. In urma cu 4 ani am facut antrenamente de forta si mi-a prins bine, mai ales pentru viteza. Incalzirea este foarte importanta - fac in jur de 15 minute inainte de antrenament, incalzind toate articulatiile. Inainte de concurs ar fi bine sa faci cel putin 20 de minute de alergare lejera.
Folosesti creme pentru incalzire?
Da, si ma simt bine. De asemenea folosesc creme "reci" dupa antrenament sau concurs, ca sa previn febra musculara.
Ce faci dupa un concurs important?
Iau 2-3 zile de pauza. Dupa Atena m-am simtit foarte bine, insa dupa Franta am avut febra musculara si nu puteam sa ma aplec. Anul acesta, la o saptamana dupa ce am venit de la maratonul de la Atena, am fost la un cros la Brasov si am scos un timp foarte bun, in ciuda timpului nefavorabil.
Cum arata alimentatia ta?
O sa incep cu ce nu suport: maioneza si varza cruda, mai ales inainte de concurs. In afara de asta mananc cam orice. Mananc bine, dar nu am un regim anume.
Ce mananci inainte de concurs?
Mananc cereale cu miere. La fel si cu o zi inainte.
Ce cantitate de lichide consumi?
Cam 1,5 litri pe zi, iar dupa antrenament beau cam 1 litru de apa. In timpul concursurilor nu prea beau apa. Asa m-am obisnuit. La maratonul Callatis mi-am pregatit o bautura izotonica cu pudra de la o firma romaneasca, miere, lamaie si niste carnitina. Mi-a facut mare placere gustul de miere cu lamaie. Cred ca m-a ajutat foarte mult sa termin concursul in forta, fara sa resimt oboseala.
Ce suplimente nutritive folosesti?
Calciu, magneziu, spirulina, Spectrum (multivitamine), ginkgo biloba, Artrostop, aminoacizi, iar in timpul concursului folosesc geluri cu carbohidrati.
La controale medicale mergi?
Da, la fiecare 6 luni merg la Institutul National de Medicina Sportiva pentru o testare completa. Nu sunt obligat, dar o fac pentru linistea mea. Spre bucuria mea, ies din ce in ce mai bine la testele care se refera la performantele mele fizice, cum ar fi testul Ruffier.
Am inteles ca tu faci antrenamentele seara. Nu ai probleme cu somnul din cauza efortului intens?
Absolut deloc. Dorm foarte bine. Mai devreme de 12,30-1 nu ma culc niciodata, dar daca depasesc ora 2, a doua zi nu mai sunt om. Daca dorm mai putin cu o ora se simte.
Petreci destul de mult timp la antrenamente. Ai parte de intelegere acasa?
Sigur ca da, sotia mea imi intelege foarte bine pasiunea. Este destul de dificil sa impaci toate elementele unei vieti normale: familie, job (eu am 3, din care unul cu program fix si 2 colaborari) si sport. Ajungi sa nu ai timpul fizic necesar pentru a le face pe toate. Din fericire pentru mine, ma bucur de multa intelegere acasa.
Cum ti se pare ce se intampla in Romania, apropo de alergare si de maraton?
Suntem la un nivel foarte scazut. Mi se pare anormal ca la concursuri, cum sunt crosurile din Bucuresti si din tara sa iasa in primii 3-4, oameni de peste 40 de ani. La noi nu exista educatie pentru sport. Sportul de masa este zero la noi. La toate crosurile din Bucuresti, cei mai multi dintre participanti, copii si tineri, sunt adusi cu "japca" cum se spune... Sa vezi cum se pleaca... Alearga 200 de metri foarte tare si apoi se opresc. Nu exista niciun fel de educatie pentru competitie. In plus, nu se respecta nicio regula - fura din traseu, intra pe parcurs...
Cum vezi evolutia? Va deveni si la noi maratonul un fenomen de masa?
Sunt foarte pesimist. Nu vad sanse ca la Maratonul Bucurestiului sa participe 300 de oameni... Poate peste 20 de ani. In 1991 aveam 50 de oameni care scoateau sub 3 ore la maraton. Acum... maxim 25. La noi in tara este o situatie atipica - cei mai multi maratonisti sunt buni, dar nu exista aproape deloc cei care formeaza "masa" la marile maratoane. In toata Romania nu cred ca sunt mai mult de 150 de maratonisti, indiferent de categorie. Ma refer la cei capabili sa termine un maraton, fara a tine cont de timpul obtinut. Raportat la populatia tarii suntem extrem de putini. La maratoanele din Romania participa 40-50 de oameni. La Campionatul National de Cros au fost 16 oameni...
La ce te gandesti in timpul unui maraton?
Ma gandesc la timp in primul rand, dar si la ce vad in jur. Ma gandesc la fata si la familie.
Ce planuri de viitor ai?
Vreau sa merg la cateva concursuri mari, cum ar fi maratonul de la Stockholm.
Dr. Serban Damian
Articol supervizat de Dr. Serban DAMIAN, nutritionist sportiv, Centrul de nutritie Superfit
Voteaza articolul ( Articolul este votat ca supeeeerrrr!!!.)Adauga un comentariu Acest articol are 5 comentarii.
... un REAL MODEL pentru noi toti ... Sa Ne Traiesti, Ca Ne Trabuiesti draga Vlade ! ... Doamne Ajuta !
Nu am facut nici un sport pana la 20 de ani (doar asa fotbal cu prieteni sau joaca) pana intro zi cand cineva ma invitat la o tura de alergare. Mia zis ca de ce nu continui sa ma antrenez ca as fi bun. Am inceput asa incet cu incet si dupa o luna de antrenament am alergat un 35 de kilometri montan, dar am facut vreo 40 din cauza neorientari. Dar lam terminat. Si dupa parca mam descurajat. Am luat o pauza de vreo 2 luni. Pe la inceputu lui sectembrie am auzit ca se organizeaza maratonu de la bucuresti 6 octombrie, mam gandit sa particip. Am reusit cu foarte mari probleme sa scot 3:25 asta datorita ca nu mam antrenat doar cu o luna inainte si atuci fara nici un fel de program. Asta a fost in 2012 octombrie. Iar in aprili am participat la un maraton in germania Dusseldorf 2013 si am avut un program de antrenament cu 2 lyni jumatate inainte si am reusit 2:56. dar nu am facut nici un antrenament cu ceas de puls sau de viteza, pur si simplu alergam dupa ceas (azi o ora maine doua dupaia putin de sprinturi) 4 zile pe saptamana. La al treilea maraton lam facut la bucuresti tot cu acelas plan fara puls..... dar am gresit traseu si am facut 44 de hilometri si plus vreo 5minute de stop pana a trebuit sa aflu cum pot sa rermin cursa. Lam reusit pana la urma 3:05 dupa care miam luat un ceas cu puls si masurare de viteza pe kil si am inceput antrenamentele dupa un plan de 2:45 pentru maratonu din dusseldorf. Din pacate nu lam mai facut ca mam opperat de ligamente incrucisate. Dar acum sunt bine miam revenit total si am inceput antrenamentele. Sper sa reusesc sa ma pun la punct cu toate (ce mananc , recuperari viteza reglata dupa timp si in functie de ce pot eu si toate cele) Eu cred ca as avea ceva sanse pe parcurs dupa cum am evoluat. Bineinteles depinde de mine, trebuie sa mai invat ordine in cea ce fac. DACA AVETI SFATURI, VA ROG AJUTATIMA!
-sunt impresionat de forma excelenta pe care o prezinta de fiecare data d-l Victor, dar si de discretia pe care o arata in fata celor mai tineri pe care reuseste sa-i invinga...l-am intalnit in cateva maratoane si semimaratoane montane... este mai tot timpul acolo in fata...Bravo si multa sanatate in viata sportiva, dar si in cea de familie!
Nu vad cand a fost scris acest articol ca sa comparam in timp cum au decurs lucrurile, caci acum sunt mai mult de 150 marathonisti in ro.
EU AM AJUNS DEOCAMDATA LA 3 KM ZILNIC PANA LA 10KM MAI AM...
Adauga un comentariu
Completati codul din imagine (daca nu vedeti codul, apasati pe butonul trimite pentru a se genera alt cod)
Nota : campurile marcate cu * sunt obligatorii