INTOLERANTA LA LACTOZA

Te simti balonat dupa ce bei un pahar cu lapte? Nu poti consuma produse lactate, fara sa acuzi dureri si senzatie de preaplin la nivel abdominal ? Nu-i de mirare, aproximativ 70% din populatia globului prezinta intoleranta la lactoza. Intoleranta la lactoza este o boala programata genetic sa se intample, caracterizata prin scaderea activitatii enzimei lactaza, scadere ce incepe in jurul varstei de 2 ani si devine manifesta la varsta adulta. Unele organisme tolereaza usor laptele, altele nu, functie de adaptabilitatea acestei enzime, adaptabilitate pe care am castigat-o de la stramosii nostri neolitici, cand laptele provenit de la animale era folosit in alimentatie. Enzima se gaseste la nivelul intestinului subtire si are ca functie prelucrarea lactozei, un glucid prezent in mod normal in lapte. Ea desface lactoza in glucoza si galactoza, cele doua substante care sunt apoi rapid aborbite la nivelul vilozitatilor intestinale. Fara acest proces lactoza sufera procese de fermentatie cu eliberare de gaze si formare de mediu acid.

Cum ne identificam intoleranta? Manifestarile depind de fiecare dintre noi, unii le avem la doar 100 ml lapte, altii dupa 1 litru de lapte. Acuzam disconfort, crampe abdominale, senzatie de satietate, meteorism, flatulenta, diaree la 30 min-2 h dupa ce am consumat produse lactate. Asocierea cu alte alimente poate agrava sau din contra diminua manifestarile bolii. Golirea rapida a tractului digestiv care are loc atunci cand asociem in alimentatie grasimi, reduce simptomele. Carbohidratii fac exact invers, incetinesc tranzitul intestinal si accentueaza manifestarile intolerantei. Atentie insa, exista alergii la proteinele din lapte care pot mima simptomele intolerantei la lactoza. Orice proces inflamator la nivel intestinal, colite si enterocolite pot determina temporar intoleranta la lactoza.

Diagnosticarea intolerantei la lactoza se face relativ usor, prin cateva teste specifice. Se recomanda masurarea nivelului glicemiei dupa administrarea unui preparat cu lactoza ce a urmat postului alimentar. Cresterea nivelului glucozei in sange la 2 h dupa ingestie infirma boala. Masurarea nivelului de hidrogen in aerul expirat este un indicator fidel al bolii. Lactoza nedigerata, prin absenta enzimei, fermenteaza la nivelul colonului eliberand o serie de gaze printre care si hidrogen. Concentratia crescuta a acestuia in aerul expirat reprezinta o confirmare a bolii. La fel si masurarea nivelului aciditatii scaunului confirma deficitul de enzima.

Din fericire, intoleranta la lactoza este o afectiune relativ usor de tratat. Nu exista insa un tratament specific care sa substituie enzima deficitara la nivel intestinal, dar simptomele pot fi ameliorate prin dieta. Copiilor cu intoleranta la lactoza le este interzis sa consume produse care contin lactoza. Pentru ei exista formule de lapte special prelucrate care exclud substratul enzimei, respectiv lactoza din compozitie.

In privinta adultilor situatia este putin diferita. In primul rand, nivelul intolerantei este diferit pentru fiecare dintre noi. Daca identificam nivelul de lapte la care apar simptomele putem pacali usor boala. Unii dintre noi toleram relativ usor inghetata sau cascavalul, dar nu putem bea lapte ca atare. Se prefera cresterea graduala a cantitatii de lapte ingerate pentru ca se stimuleaza in felul acesta cresterea lactobacililor intestinali, capabili sa desfaca lactoza in mucopolizaharide si sa ii creasca absortia. Iaurturile probiotice obtinute prin adaugare de germeni vii sunt bine tolerate. De asemenea exista preparate specifice, cu lactaza obtinuta din culturi biologice, prezente pe piata ca supliment nutritiv care se adauga in produsele lactate si suplimenteaza deficitul.

Excluderea completa din alimentatie a produselor lactate poate avea consecinte grave. De asemenea si adoptarea unei diete care exclude orice preparat cu lactoza este periculoasa. Asta pentru ca lactoza nu numai ca asigura un aport energetic important, dar creste si absortia calciului, magneziului si zincului, minerale esentiale pentru buna functionare a sistemului osos, muscular, cardiac, etc. Cu cat cantitatea de lactoza a produsului este mai mare cu atat va fi si continutul sau in calciu. Deoarece acesta din urma este extrem de important pentru buna dezvoltare a sistemului osos la copil, reducerea aportului de produse lactate trebuie sa asocieze suplimentarea orala cu calciu. O serie de alimente aduc un aport de calciu semnificativ. Se recomanda consumul de brocoli, napi, peste si derivate. Atentie la unele vegetale, precum spanacul sau varza care contin oxalati ce leaga calciu si ii impiedica absortia. La fel, deficitul de vitamina D scade absortia calciului in organism. O alimentatie sanatoasa trebuie sa asigure o balanta optima intre calciu si vitamina D. Ouale, ficatul, expunerea la soare cresc nivelul vitaminei D. Suplimentele de vitamina D sunt recomandate in asociere cu regimul alimentar.

Atentie la produsele care pot ascunde lactoza. Ele pot declansa la fel de usor simptome de intoleranta. Produsele de patiserie, cerealele procesate pe care le mancam la micul dejun, supele si piureul instant, dressingurile, ciocolata, capucino, margarina , bomboanele si alte gustari dulci pot include lactoza. La fel, produsele lactate fara grasimi ; acestea contin adaos de carbohidrati, printre care mai ales lactoza. Nu neglijati nici medicamentele, 20% dintre ele contin ca excipient lactoza : contraceptivele, pansamentele gastrice si unele suplimente nutritive.

Procentul foarte mare de intoleranta la lactoza in populatia generala sperie. Cel mai bine este sa identifici nivelul de intoleranta si sa limitezi cantitatea de lactate ingerata. Se poate realiza o introducere pas cu pas a alimentelor pe baza de lapte pentru a identifica gradul de toleranta la fiecare dintre ele. Asociaza inghetata, cremele pe baza de lactate cu alte alimente, pentru a face digestia mai usoara si placerea mai mare. Atunci cand este posibil asociati alimente cu continut crescut de grasimi si sarac in glucide. Femeile la menopauza, cu risc de osteoporoza, copiii vor fi nevoiti sa isi suplimenteze cu preparate specifice lipsa aportului de calciu din lapte.

In prezent o analiza a secventelor de ADN face posibila identificarea corecta a afectiunii. Pana acum insa a ramas fara aplicabilitate in specia umana. Doar la nivel de laborator s-a realizat conpensarea deficitului de enzima existent prin introducerea unei secvente de gene responsabila cu producerea lactazei.

Dr. Ioana Simian

Acest articol a fost vizualizat de 56922 ori.