SARCINA SI ALIMENTATIA

In sarcina, nevoile generale de hrana ale organismului cresc considerabil, din moment ce organismul mamei furnizeaza materia necesara cresterii fatului. Dupa nastere, secretia de lapte necesita si ea un supliment de hrana. Din ansamblul substantelor nutritive care formeaza ratia femeii, albuminele mai ales favorizeaza cresterea fatului si secretia de lapte. Albuminele se gasesc in special si sunt de calitatea cea mai buna, in lapte, branza, oua, carne si peste. Formarea de noi tesuturi ce caracterizeaza procesul de crestere a fatului necesita insa si un aport marit de vitamine. Acestea sunt in primul rand furnizate de legume si fructe crude, de oua, unt, paine integrala sau intermediara.

 Femeia insarcinata trebuie sa-si controleze regulat greutatea, deoarece asa cum este de asteptat, aceasta trebuie sa progreseze in anumite limite, pana la nastere, paralel cu dezvoltarea fatului. Deoarece orice tulburari sau intoxicatii in cursul sarcinii se pot rasfrange asupra organismului fatului, abuzul de condimente iritante, mancarea indigesta, abuzul de prajeli, alcoolul si tutunul vor fi evitate. Nevoile nutritive ale gravidei nu pot fi incadrate in legi fixe, ele fiind dependente de: greutatea si inaltimea gravidei, deci de starea ei de nutritie; varsta femeii (pana la 20 de ani ratia gravidei trebuie suplimentata cu 300-400 calorii, deoarece aceasta fiind inca in perioada de adolescenta, procesele de crestere nu sunt complet terminate); activitatea femeii; varsta sarcinii, ale caror nevoi nutritive cresc, odata cu lunile sarcinii si sunt cu atat mai mari in timpul lactatiei cu cat secretia lactata este mai bogata. Caloriile pentru gravide ajung uneori la 3000-3300, iar cele pentru femeile care alapteaza in jur de 3500 calorii pe zi.

Alimentele care trebuie sa faca parte din ratia gravidei nu pot fi grupate in permise si interzise, deoarece regimul trebuie sa fie complet si cat mai variat. Se vor exclude insa alimentele care produc fermentatii intestinale sau o digestie grea. Acestea sunt:

-carnea: foarte grasa, afumata, carnatii, mezelurile grase, condimentate in exces;

-pestele: gras, afumat, foarte sarat, in exces;

-leguminoasele: fasole uscata, linte, mazare;

-legumele crude: varza, conopida, guliile si ridichile (varza mai ales pregatita cu multa grasime trebuie inlaturata);

-abuzul de feluri prajite (carnati, chiftele, gogosi, clatite);

-condimente: iuti sau foarte sarate, in exces.

In primele patru luni ratia alimentara va cuprinde 1 g de albumina pe 1 kg greutate corporala, apoi in a doua perioada a sarcinii 1,5 g albumine pe 1 kg greutate ideala. Dintre acestea, jumatate vor fi acoperite cu albumine de origine animala, iar cealalta jumatate cu albumine din paine, cartofi, legume, fructe, fainoase si dulciuri. Sunt recunoscute, ca cele mai valoroase, albuminele din lapte, produse lactate, oua, carne si peste. Acestea nu trebuie sa lipseasca din hrana femeii gravide, in cantitate de cel putin 800 g lapte si 200 g carne sau 2 oua, 50 g branza si 250 g peste completate cu cele din paine, fainoase, legume si fructe. Deci albuminele sunt necesare, nu numai pentru cresterea fatului, dar si pentru a acoperi dezvoltarea organelor mamei (uter, muschi) si metabolismul ei crescut. In perioada de alaptare, nevoia de albumine cu valoare biologica mare este si mai ridicata, ea ajungand pana la 2 g albumine pe 1 kg greutate ideala. In privinta glucidelor, acestea se recomanda intre 4 si 6 g pe 1 kg de greutate corporala pe zi, preferential din fructe, legume, cereale, cartofi, paine intermediara care aduc si vitamine valoroase.

Gravidele care au ereditate diabetica vor scadea cantitatea totala de glucide, acoperindu-le pe cat posibil din legume si fructe si evitand zaharul si dulciurile concentrate. In a doua jumatate a sarcinii exista in general o tendinta la retentie de apa si deci la formarea de edeme. De aceea, in aceasta perioada, se vor evita toate alimentele exagerat de sarate, cantitatea totala de sare dintr-o zi, nu trebuie sa depaseasca 5-6 g.

Avand in vedere tendinta la balonare postprandiala a gravidei, supele de carne sau de legume se dau in portii mici dar concentrate ca valoare nutritiva, adica imbogatite cu fainoase, oua, unt sau smantana. Ele se vitaminizeaza cu sucuri de legume crude. Este preferabil sa se consume numai cate o jumatate de portie de supa la o masa pentru ca senzatia de satietate sa nu apara inainte de a consuma felul urmator care, de obicei, este mai bogat in albumine de cea mai buna calitate (carne, peste, branza si ou). Fainoasele de cea mai buna calitate se recomanda sub forma de budinci, combinate cu carne, branza, oua si unt. Legumele crude, servite ca salate, pentru a fi mai usor de digerat, se rad si se vitaminizeaza suplimentar cu verdeturi proaspete, tocate marunt si cu suc de lamaie. Legumele fierte se pot consuma in pireuri batute cu unt, lapte, ca soteuri inabusite, sau in diverse preparate cu carne si sosuri dietetice. In privinta desertului, fructele crude raman cele mai indicate in sarcina. Gravida se va feri de excesul de dulciuri: aluaturi proaspete, calde, preparate cu multa grasime, cu creme, cu mult unt, foietaj, gogosi dospite.

Femeia insarcinata nu trebuie sa creada ca un surplus de greutate "exagerat" (peste 10-12 kg) castigat in timpul sarcinii inseamna sanatatea viitorului copil. Numai o alimentatie suficienta, dar mai ales echilibrata, prezinta o garantie a evolutiei armonioase a sarcinii.

Dr. Roxana Popescu

Acest articol a fost vizualizat de 69234 ori.