ANTICII ERAU MAI IN FORMA DECAT NOI

S-ar putea sa va mire, dar in ciuda conditiilor de azi - alimentatie, suplimente nutritive, dotari de antrenament, medicina - oamenii sunt intr-o forma fizica mai proasta decat cei din antichitate. Aceasta este constatarea Dr. Harry Rossiter, cercetator in domeniul fiziologiei sportive la Universitatea Leeds din Anglia.

Dr. Rossiter a masurat rata metabolismului unor atleti care au fost pusi sa vasleasca pe o trirema ateniana reconstruita - un vas de razboi folosit in antichitate, care avea 37 metri lungime si in care incapeau 170 de vaslasi asezati pe trei randuri. Folosind analizatoare metabolice portabile, el a masurat consumul energetic al catorva atleti in timpul vaslirii la diverse viteze, pentru a constata eficienta "motorului uman" al acestor vase de razboi.

Comparand rezultatele obtinute de el, care au fost publicate in revista New Scientist, cu textele clasice care au inregistrat detalii ale rezistentei la efort, el si-a dat seama ca vaslasii din Atena, in jurul anului 500 i.C. puteau fi considerati atleti de elita, chiar si dupa standardele moderne.
"Grecii antici porneau la drum cu cate 200 de trieme, fiecare cu cate 170 de vaslasi, deci nu se pune problema unui grup restrans de barbati cu performante fizice extraordinare," spune Dr. Harry Rossiter. "Fie aveau o tehnica mai speciala si mai eficienta de vaslit, fie erau cu toti intr-o forma excelenta, comparabila cu a sportivilor de performanta din zilele noastre. Studiile mele arata ca atletii antici erau genetic mai bine adaptati la efort de anduranta decat suntem noi astazi."
Dr. Rossiter a muncit impreuna cu profesorul Boris Rankov de la Universitatea din Londra pentru a interpreta datele legate de capacitatea de efort a vaslasilor din antichitate. Se povesteste despre revolta din Mytilene, capitala de atunci a insulei Lesbos, aflata in marea Egee. Conducatorii atenieni au trimis o trirema catre aceasta insula pentru a inabusi in sange revolta si a ucide toti barbatii. A doua zi, au decis ca e o masura prea drastica si au trimis o alta trirema pentru a opri masacrul. Conform insemnarilor din acea vreme, a doua trirema ar fi trebuit sa faca acest drum in mai putin de 24 de ore, ceea ce a presupus vaslirea in schimburi, astfel incat sa calatoreasca fara oprire.
"Folosindu-ne de aceste detalii, am putut estima viteza vasului," spune Dr. Rossiter. "Apoi am folosit vasul reconstruit pentru a masura necesarul metabolic al "motorului uman" astfel incat sa se ajunga la acea viteza. Daca istoricii au dreptate, probabil ca am avea probleme in a gasi pe intreaga planeta barbati atat de in forma incat sa umplem o trirema si sa vasleasca la viteza de atunci."
Triremele au reprezentat un progres tehnologic imens, permitand atenienilor sa domine marile. Ele aveau o chila puternica, care se termina cu un varf urias, acoperit cu placi de bronz, cu care loveau si gaureau vasele inamice -o tehnica noua in razboiul maritim. Pentru ca impactul sa fie suficient de puternic ele trebuiau sa atinga o viteza foarte mare - de aceea au fost construite astfel incat sa aiba de trei ori mai multi vaslasi decat vasele mai vechi. Asezandu-i pe trei randuri, vasul putea sa aiba o greutate si lungime care sa il faca usor manevrabil.

Trirema folosita in cercetarile Dr. Rossiter - Olympias - a fost construita in 1980 si a purtat flacara olimpica la Pireu, la Olimpiada din 2004..

Dr. Serban Damian

Acest articol a fost vizualizat de 56966 ori.