Dr.SD: Cat de dificila este pregatirea pentru un concurs? Ma refer atat la aspectele fizice, cat si financiare. Merita tot acest efort?
MR: Realitatea este ca trebuie sa faci destule sacrificii. De multe ori nu am putut iesi cu prietenii, nu m-am putut duce la nunti, petreceri... pentru ca nu imi permiteam sa nu ma odihnesc. Prietenii ajung sa creada ca nu vrei sa te intalnesti cu ei…
Daca merita? Categoric DA. E vorba despre acea senzatie unica de la linia de sosire, cand uiti de toate eforturile si sacrificiile.
In privinta banilor – banii sunt facuti sa fie cheltuiti. Fiecare are hobby-ul sau. Placerea mea este sa imi cheltuiesc banii pe acest sport si o fac pentru ca ma simt bine, sufleteste si trupeste. Ma simt puternic. Este adevarat ca nu e un sport ieftin. Pentru o cursa cheltuiesc cam 3000 euro – insumand aici 6 luni de pregatire si deplasarea (hotel, taxa de participare). O bicicleta buna costa minim 2000 de euro. Un costum de neopren pentru inot costa in jur de 300 euro.
Dr.SD: Ai acumulat in acesti ani foarte multa experienta, dar si o multime de intamplari din timpul antrenamentelor si concursurilor. Povesteste-ne o intamplare care te-a marcat.
MR: Eram la Ironman Lanzarote, in insulele Canare. Inainte de start ni se spusese ca au fost semnalati rechini in zona. Oricum adorm greu inainte de concursuri, dar de data aceasta m-am chinuit mult, pentru ca aveam in cap doar imagini din filmul “Falci”. A doua zi, la proba de inot, in oceanul Atlantic era valuri de 1,5 metri. La un moment dat m-am abatut cu vreo 10 metri de la traseu, spre lateral si nu am mai vazut nici barcile organizatorilor, nici bali
zele care marcau traseul. Gandul meu era numai la rechini. Dar am reusit sa vad grupul si am inotat in viteza pana in mijlocul lui, unde am ramas toata cursa. Strategia mea era sa ma asigur ca ii mananca pe cei din margine, nu pe mine (ride). Adevarul e ca s-au intamplat si tragedii. La Ironman-ul de la Port Elisabeth, Africa de Sud, curentii puternici au tras in larg cativa concurenti si unul a fost mancat de rechini. Totusi acestea sunt cazuri izolate.
Dr.SD: De ce in Romania nu se organizeaza concursuri Ironman? Nu exista oameni dispusi sa se antreneze?
MR: Concurenti s-ar gasi, dar nu exista sponsori dispusi sa investeasca. Nici primariile nu sprijina acest gen de manifestari sportive. La Zarnesti, unde cu ani in urma se organiza un Half Ironman, nu s-a putut obtine o bucatica de sosea nationala pentru concurs; toate probele trebuiau sa se desfasoare pe drumuri judetene, care din nefericire sunt foarte proaste. Asa ca cei care organizau concursul au preferat sa nu se mai complice...
Federatia de triatlon nu ne sustine aproape deloc – abia daca a dat 5 biciclete in 5 ani. Si in plus nu organizeaza decat triatlon olimpic. Din pacate sportul nu e sustinut de stat si din acest motiv nu mai avem sportivi. Ciclistii nu au unde sa se antreneze. Soferii din Romania nu au pic de respect fata de ciclisti; dupa ce ca nu avem unde sa ne antrenam, nici nu suntem in siguranta pe sosele. In Germania am asistat la o scena de-a dreptul incredibila (in comparatie cu situatia de la noi): pe un drum putin circulat se antrena un ciclist, iar din sens opus venea o masina. Cand soferul l-a vazut pe ciclist, nu numai ca a incetinit, dar a tras pe dreapta ca sa fie sigur ca nu exista nici un pericol. La noi nu ai sa vezi asa ceva… Din pacate.
Dr.SD: Crezi ca sunt sanse ca
in viitorul apropiat sa se organizeze si la noi in tara un Ironman?
MR: Nu vad nici o posibilitate in viitorul apropiat. Poate doar Half Ironman. Maratoanele au mai multe sanse, fiindca nu necesita dotari speciale. Realitatea este ca nu exista sportivi nici pentru triatlonul olimpic... deci greu pentru un Ironman. Sper sa apuc sa vad un Ironman in Romania. Dar pentru asta, mai intai trebuie sa se schimbe mentalitatea oamenilor. Noi importam multe chestii de „dincolo“, deci probabil ca se va schimba ceva si noi. Cine stie cand…
Dr.SD: Exista si alti romani care au participat la Ironman?
MR: Da, au mai fost cativa: Vlad Rosca Metaxa (a concurat in Franta si Ungaria), Kontz Sandor (din Sfintu Gheorghe) si Vlad Stoica, despre care ai scris chiar tu un reportaj in Men’s Health. Mai exista si altii care au facut doar o cursa si s-au oprit; maxim 10 persoane in toata tara.
Dr.SD: Vrei sa continui sa participi la Ironman?
MR: Da. Obiectivul meu actual este sa cobor sub 10 ore si 42 de minute. Acesta este recordul meu personal pana acum.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
