Primesti startul atunci cand te nasti. Nu stii ce te asteapta si nimeni nu iti poate spune cum va fi drumul. Parintii, profesorii, prietenii si alte persoane apropiate te ajuta sa te descurci ceva mai bine in aceasta cursa pe care o numim viata.
Dar la un moment dat constientizezi ca esti pe cont propriu. Esti doar tu si drumul.
Iar drumul nu este totdeauna neted. Uneori poate sa urce, alteori poate sa coboare. S-ar putea sa intalnesti obstacole. S-ar putea sa iti fie greu. Important este sa privesti inainte. Important este sa ramai optimist. Sa te bucuri. Sa iti placa ceea ce faci. Pentru ca atunci totul va deveni mult mai usor.
Am invatat aceste lucruri alergand. De data aceasta la propriu. Pentru mine, 2007 a fost un an al revelatiei. Am descoperit ca pot sa alerg. Sigur, stiam si inainte sa alerg, insa nu incercasem vreodata macar sa visez ca o sa alerg un maraton.
Drumul mi-a fost prieten bun. Un prieten sincer, care nu tradeaza. Iti spune adevarul despre tine: poti atat sau atat. Nu ai cum sa trisezi. Iar acest lucru iti da posibilitatea sa te cunosti mai bine. A fost mai mult decat o ambitie, a fost pura placere - cele trei maratoane pe care le-am terminat in 2007 mi-au adus liniste sufleteasca si impacare, multumire si satisfactie. Am invatat sa privesc inainte si sa ma bucur. Este o experienta pe care o doresc oricui. Sa fim bine intelesi: nu numai alergarea la maraton poate sa iti aduca aceste emotii pozitive; sunt multe lucruri pe lume, important este sa iti gasesti drumul tau.
Din pasiune pentru alergare, am lansat un site dedicat maratonului - www.maraton.info.ro - pe care te invit sa il vizitezi
EDITORIAL
PRIVIND INAINTE
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
