CATE POZE LE FACI COPIILOR?

Nu mai traim in era aparatelor foto cu 36 de pozitii, dar asta nu inseamna neaparat un lucru bun. Nu ma intelege gresit, Smartphone-urile si camerele digitale isi fac, probabil, toti banii; iti dau voie sa faci un numar aproape nelimitat de poze si inregistrari video, pozele sunt usor de depozitat si folosit, dar noile tehnologii vin, cum era de asteptat, cu propriile lor defecte. Sau dezavantaje, ca sa fim mai apropiati de adevar. Despre ce e vorba?

Daca esti parintele unui copil mai mic ce iti cere zilnic telefonul sau tableta pentru a se uita la pozele cu el sau ea, stii deja despre ce vorbesc. Poate crezi ca cel mic e pasionat de tehnologia noua sau de touchscreen, mai precis. Dar, in realitate, interesul copiilor e de cele mai multe ori centrat pe observarea pozelor in sine. Pentru ca scenarii de tipul "Mami, vreau sa ma uit la pozele cu mine!" se pot repeta si in fata unui calculator simplu.

Desi la suprafata obsesia unui copil fata de propriile poze nu pare un motiv intemeiat de ingrijorare, ci, dimpotriva, de bucurie deoarece copilul reuseste astfel sa isi dezvolte cunoasterea de sine, devine constient de propria persoana, de modul in care arata, exista anumite aspecte negative care trebuie luate in considerare aici. Dezvoltarea unei reale obsesii fata de propria persoana si maturizarea precoce nu conduc niciodata la ceva pozitiv. Exista numeroase exemple de fetite si baietei maturizati mult prea repede, de la varste mult prea mici, iar societatea zilelor noastre nu ne prea ajuta mult in acest sens. Copiii trebuie lasati sa fie copii si sa se bucure de anii lor lipsiti de griji cat mai mult.

Oglinzile, pozele si restul factorilor care stimuleaza fenomenul de auto-cunoastere si concentrare pe propria persoana sunt mult mai la indemana azi. Postarea de poze online a devenit o practica obisnuita si multi parinti le creeaza propriilor copii care nu au implinit nici 4 ani profiluri pe retelele sociale. In ce masura acest lucru poate conduce la ceva pozitiv, o sa te las pe tine sa stabilesti.

OGLINDIRI IN VIATA DE ADULT

Totusi, retine ca adultii care devin prea obsedati de propria persoana pot trece prin episoade de anxietate, narcisism si vanitate de la o zi la alta. Am o prietena a carei mama obisnuia sa scoata aparatul foto in cadrul celor mai neinsemnate evenimente. Mama prietenei mele facea o multime de poze si chiar daca prietena cu pricina apreciaza ca are o groaza de poze care reflecta cam toate evenimentele vietii ei, faptul ca a trebuit in permanenta sa stea "la poza" a avut si un efect negativ asupra ei. In prezent, trece prin episoade de anxietate de fiecare data cand i se face o poza, nu conteaza cine e fotograful, si se intreaba imediat daca hainele de pe ea stau bine, daca parul ii este aranjat corespunzator pentru o poza, daca ar trebui sa foloseassa niste fard pentru a-si imbujora pometii inainte. Toate acestea reprezinta o reactie nefericita la un eveniment care, in cele din urma, ar trebui sa fie unul amuzant.

Popularitatea retelelor sociale de tipul Facebook a condus de asemenea la inrautatirea situatiei. Mama respectivei prietene a postat vreme indelungata fiecare din pozele facute, fie ca era reusita sau mai putin reusita, fie ca era un instantaneu sau era o poza aranjata dinainte si a avut grija ca toata lumea sa primeasca notificarile corespunzatoare sosirii unor poze noi. Prietena mea face acum tot posibilul sa scape de etichetele respective de pe Facebook si sa nu isi jigneasca in acelasi timp mama. Sotul aceleiasi prietene nu este deloc adeptul pozelor, si la fel sta situatia si in familia acestuia. Situatia devine cu atat mai ciudata cand cei doi primesc notificari cu ultimele 50 de poze pe care mama prietenei le-a facut in timpul ultimei reuniuni de familie. Avand o discutie cu ea, mi-a spus ca isi doreste cu siguranta ca si copiii ei sa aiba suficiente poze, cand va fi cazul. Dar isi doreste sa nu uite sa fie constienta de anii mai ciudati ai adolescentei si isi doreste sa traiasca mai degraba momentele frumoase alaturi de cei mici, mai degraba decat sa fie tot timpul pe faza, fotografiindu-le din toate unghiurile.

SI TOTUSI...

Totusi, pozarea unui copil supraponderal impreuna cu un prieten de joaca avand o greutate normala il poate invata pe cel supraponderal sa se autoevalueze si sa isi aplice un fel de auto-critica. Totusi, in prezent, multi parnti exagereaza. Daca in trecut cateva poze pe an, la aniversarile mai importante erau suficiente pentru a umple un album de familie, acum, majoritatea posesorilor de tehnologie inalta iti actualizeaza albumele saptamanal sau chiar zilnic, cu zeci sau sute de poze.

Ca si adultii, cei mici reactioneaza diferit atunci cand un aparat foto se indreapta catre ei. Cu cat faci, ca si parinte, mai multe poze in preajma celor mici, cu atat ii impingi sa joace un fel de rol de fiecare data. Cei mici trebuie sa fie atenti la poza, sa zambeasca, sa stea cu fata sau intr-o pozitie cat mai potrivita, sa isi aranjeze hainutele, sa simuleze ceva. Instantaneele care nu au nimic fals in ele sunt cele mai reusite, trebuie sa recunosti.

Acest articol a fost vizualizat de 23728 ori.