ASPECTE PARACLINICE

Recunoasterea precoce

Aceasta depinde de gradul de suspiciune al medicului. Daca alcoolismul este suspectat, va trebui utilizat chestionarul CAGE . Se va nota cu 1 punct pentru fiecare raspuns pozitiv si cu 2 puncte pentru problemele foarte sugestive legate de alcool.

Chestionarul CAGE :

C Ati simtit nevoia sa va lasati de baut ?

A Afectare la sugestia ca exista o problema cu consumul de alcool

G Vinovatie in legatura cu excesul de alcool

E Consumator de alcool dimineata

Un pacient poate prezenta simptome nespecifice precum anorexia, greata matinala, diaree, durere usoara in hipocondrul drept si tendinta la febra. Pacientul se prezinta la medic pentru dezinsertie sociala, scaderea performantelor profesionale, accidente, comportament violent, tremuraturi sau depresie nervoasa. Diagnosticul poate fi pus cand la examenul de rutina (de exemplu examenul medical efectuat in vederea intocmirii unei asigurari sau investigatii pentru alta afectiune) se descopera hepatomegalie, cresterea transaminazelor serice sau a -glutamil transpeptidazei. Semnele fizice pot sa nu fie de ajutor, desi o hepatomegalie usoara, stelute vasculare proeminente si caracteristici specifice alcoolismului orienteaza diagnosticul.

Teste biochimice

Nivelul transaminazelor serice rareori depaseste 300 ui/dl. GOT(AST) care provine din afectarea alcoolica a mitocondrilor sau a muschiului neted este mai crescuta decat GPT(ALT) care este specifica ficatului. In boala hepatica alcoolica raportul GOT:GPT de obicei depaseste 2. Acest lucru este partial explicat de depletia de piridoxal 5-fosfat a alcoolicilor, forma biologica activa a vitaminei B6, care este necesara pentru activitatea ambelor enzime si este scazuta la alcoolici. -glutamil transpeptidaza serica (-GTP) este folosita in mod curent ca test screening pentru abuzul de alcool. Cresterea rezulta in principal din inducerea enzimelor, desi pot contribui si distrugerea hepatocelulara si colestaza. Unele medicamente si boli pot da rezultate fals pozitive ale testului.

Fosfataza alcalina serica poate fi marcat crescuta (mai mult de 4 ori), in special la acei cu colestaza severa si hepatita alcoolica.

Valorile IgA serice pot fi foarte crescute.

Nivelul alcoolului sangvin si urinar este utilizat in clinica pentru a descoperi acei indivizi care au alcoolemia crescuta, insa neaga imbibitia alcoolica.

Modificarile serice nespecifice in alcoolismul acut si cronic includ cresterea nivelului acidului uric, lactatului si trigliceridelor, si scaderea nivelului glucozei si magneziului.

Hipofosfatemia este legata de defectul tubular renal, independent de afectarea functiei hepatice.

Valorile scazute de tri-iodotironina serica (T3) reflecta reducerea conversiei hepatice a T4 la T3. Nivelele se coreleaza invers cu severitatea bolii hepatice alcoolice.

Colagenul tip 3 poate fi estimat prin prezenta in ser a peptidelor de procolagen tip 3. Masurarea colagenului seric tip 4 si lamininei estimeaza componentele membranelor bazale. Rezultatelor acestor 3 teste se coreleaza cu severitatea bolii, gradul hepatitei alcoolice si consumul de alcool.

Alte teste serice sunt mai mult markeri ai abuzului de alcool decat ai afectarii hepatice. Sunt incluse aici glutamat dehidrogenaza serica, izoenzima mitocondriala a aspartat transaminazei. Char metode biochimice sensibile nu reusesc sa indice afectarea hepatica data de alcool si in acest caz se impune efectuarea biopsiei. Modificari hematologice: macrocitoza cu valori mai mari de 95 fl este posibil sa se datoreze efectului direct al alcoolului pe maduva osoasa. Deficientele de folat si vitamina B12 contribuie la malnutritie. Combinatia de macrocitoza cu valori crescute si -GTP seric va identifica 90% dintre pacientii alcool-dependenti.

Biopsia hepatica: biopsia confirma boala hepatica, identifica abuzul de alcool drept cauza si este importanta pentru prognostic.Modificarile grasoase nu sunt atat de serioase ca scleroza perivenulara, care este precursorul cirozei. Ciroza instalata poate fi confirmata bioptic. Steato-hepatita nonalcoolica se datoreaza unor cauze variate. In contrast cu cea alcoolica, aici leziunile sunt mai ales periportale.

Hipertensiunea portala : splenomegalia nu este pronuntata. Hipertensiunea portala si sangerarea gastrointestinala sunt totusi frecvente in toate stadiile. Sangerarea provine nu numai de la varicele esofagiene, dar si de la ulcerul duodenal, gastrita si leziunile Mallory-Weiss ale portiunii inferioare a esofagului, ca urmare a varsaturilor repetate. Modificarile grasoase si colagenoza zonei 3 (scleroza perivenulara) conduc la hipertensiune portala presinusoidala. Colagenizarea spatiului lui Disse scade diametrul sinusoidal, creste rezistenta fluxului sangvin sinusoidal si mareste presiunea portala.

In hepatita alcoolica acuta severa sau in ciroza avansata, izotopii, ca tehnetiul sunt cu greu preluati de ficat, datorita sunturilor sangvine ce ocolesc celulele reticulo-endoteliale. Ultrasunetele nu pot detecta modificarile minime, grasimea sau fibroza. Totusi in multe boli hepatice alcoolice avansate ficatul este anormal difuz si modificarile se coreleaza cu cele observate pe biopsie. Computer tomograful este foarte util in demonstrarea ficatului gras, a suprafetei neregulate a ficatului, splenomegalia, circulatia portala colaterala, ascita si pancreatita. El poate demonstra pseudotumora alcoolica .

Voteaza articolul ( Articolul este votat ca foarte bine.)

Acest articol a fost vizualizat de 9782 ori.

SINDROAME CLINICE